FOTO Cum trebuie construită casa de vis de la ţară. Ghidul profesionist întocmit de arhitecţi după cercetări în Dobrogea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casă de la Murighiol, în nordul Dobrogei Sursa Moka Design Studio
Casă de la Murighiol, în nordul Dobrogei Sursa Moka Design Studio

O echipă de arhitecţi a realizat un ghid gratuit pentru locuinţele tradiţionale, vechi şi noi, din Dobrogea, care să respecte specificul local.

O echipă de arhitecţi constănţeni a realizat, prin consultarea cu un etnograf, un ghid în trei volume despre arhitectura tradiţională a Dobrogei. 

Ei au cutreierat satele din Constanţa şi Tulcea documentând felul în care trebuie să arate casele, în funcţie de zone - Delta Dunării, Centrul Dobrogei şi Munţii Măcinului, Dobrogea de sud

Specifică Dobrogei este chiar componenţa colectivului de specialişti care au elaborat lucrarea, acesta fiind format din români, tătari, ruşi-ucraineni şi aromâni. 

Sfaturile arhitecţilor

Ghidul care conţine detalii, soluţii şi recomandări poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Ordinului Arhitecţilor din România - filiala Dobrogea (www.oardobrogea.ro). În îndreptar suntem sfătuiţi cum să concepem planul casei de vis de la ţară.

Ca idee, păstraţi specificul local şi refolosiţi tot ce puteţi de la casele vechi. Salvaţi şi recondiţionaţi materiale de construcţie (piatră, cărămida, lemnul), piese de mobilier, de tâmplărie, de interior sau de exterior (o cişmea, fântâna, un ceas solar, obloane, ferestre, uşi, sobe, un felinar vechi etc), pentru că farmecul lor este de neegalat.

Lăsaţi mult spaţiu liber în curte, cel puţin 60% din teren. Nu ridicaţi „la stradă“ construcţiile voluminoase care obturează vederea şi strică peisajul. Încadraţi armonios în ansamblu extinderea unei case, dar nu extindeţi pe verticală o casă cu valoare istorică, deoarece modifică proporțiile și complică sistemele de la nivelul acoperișului.

Gardul nu-l faceţi din zidărie, fier forjat, tablă, sârmă ghimpată şi betoane, ci mai bine faceţi un gard viu, în care brâul din piatră de Dobrogea (sau plasa metalică) se combină cu lemn (nuiele, scânduri, stinghii) şi vegetaţie (plante căţărătoare, tufişuri). Porțile vor fi realizate din lemn, fără ornamente excesive şi nu vor depăși înălțimea gardului din care fac parte, iar feroneria va avea culori discrete.

„Atenţie, casa dobrogeană are înălțimea pereților mai mare decât înălțimea acoperișului! Nici grilajele nu fac parte din specificul dobrogean, iar ca măsuri antiefracție sau antivandalism folosim foliile speciale la vitraje. De asemenea, nici decorarea pe toată suprafața faţadei nu se regăsește în specificul local. Nu placaţi cu piatră spartă sau cu elemente de lemn care să dea un aspect <rustic>, căci conceptul de <rustic> este diferit de conceptul de <tradiţional>. Ca regulă generală sunt interzise culorile stridente, materialele lucioase, sidefate, elementele prefabricate metalice, din beton sau ipsos și materialele plastice“, atrage atenţia arh. Ignis Duvagi, coordonatorul ghidului. Ilustraţie din ghidul de arhitectură tradiţională postat pe site-ul oardobrogea.ro

Ghid de arhitectură tradiţională case din Dobrogea Sursa oardobrogea.ro

Reparaţi decorațiunile din lemn de la fronton, stâlpi, streașină, pazie, capete de grinzi etc. În grădină plantaţi specii autohtone, nu exotice. Pentru treptele exterioare folosiţi dale de piatră nerostuite, nu pavele colorate din beton. Jheaburile și burlanele trebuie mascate şi nu în niciun caz făcute din tinichea strălucitoare sau vopsite. Evitaţi tâmplăria PVC, optaţi pentru lemn tratat care să asigure confortul şi siguranţa dorite. Lăsaţi să se vadă fibra lemnului, nu o acoperiţi cu tot felul de vopsele. Zugrăveala exterioară, ca feroneria, trebuie să fie în culori discrete.

Alte sfaturi de la arhitecţi: pe soclul din piatră nu aplicaţi mortar de ciment. Pentru a păstra zidăria aparentă se curăță în adâncime rosturile și se umplu cu mortar de var. „Nu sunt permise demisoluri decât în cazul denivelărilor mari ale terenului. Sunt interzise geamul colorat, geamul bombat, geamul reflectorizant, rulourile exterioare și obloanele din PVC sau metalice, cărămida de sticlă și alte tipuri de sticlă structurală, culorile stridente la elementele de tâmplărie, necaracteristice localității“, precizează arh. Narcis Gelal.

Din echipa de arhitecţi de la firma All Arhitectura mai fac parte dr. Sebastian Ionescu şi Sorin Vatamaniuc, care au lucrat alături de Grupul Rural al OAR, iar consultant a fost istoricul Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară Constanța. Ghidul apărut cu sprijinul OAR Dobrogea a fost finanţat din fondul Timbrul Arhitecturii. 

Pe aceeaşi temă: 

Secretele casei de la ţară, spuse de un arhitect restaurator. Cum să ai căminul ideal într-un sătuc ascuns de lume

FOTO Cuplul de tineri care şi-a transformat locuinţa de vacanţă din Corbu într-o splendidă casă de oaspeţi. Cum arată „Cuibul de la Mare“

Cea mai romantică fereastră, produs al epocii victoriene. Care este diferenţa dintre „bow window“ şi „bay window“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite