Constanţa

articolul anterior articolul urmator

FOTO VIDEO Ierarhul rus venit de la Moscova să consfinţească sovietizarea României. Ce a păţit patriarhul BOR care a îndrăznit atunci să-l înfrunte

21
6 Aug 2017 17:43:42
Autor: Sinziana Ionescu
Patriarhul rus Alexei în România, alături de Petru Groza - iunie 1947 Sursa Fototeca Ortodoxiei Româneşti
Patriarhul rus Alexei în România, alături de Petru Groza - iunie 1947 Sursa Fototeca Ortodoxiei Româneşti

În vara anului 1947, Patriarhul Alexei al Moscovei a ajuns în România într-o vizită considerată atunci istorică, al cărei scop a fost să întărească influenţa Uniunii Sovietice într-o ţară în care comuniştii conduşi de Petru Groza ajunseseră de puţin timp la putere.

Acum 70 ani, la finele lunii mai 1947, sosea în România capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Alexei al Moscovei şi întregii Rusii. Vizita era privită de oficialii românie ai guvernului comunist ca un semn providenţial de bunăvoinţă din partea marelui stăpân de la Răsărit.

Sosit să binecuvânteze prietenia dintre „popoarele vecine şi prietene“, patriarhul rus a fost plimbat ca pe sfintele moaşte prin Muntenia, Ardeal şi Moldova, unde i-au fost organizate primiri entuziaste din partea populaţiei.

În Arhivele Naţionale ale României se găsesc documente care relatează minuţios cuvântările demnitarilor ce se întrec să preamărească relaţia dintre Rusia şi România, ce fusese întărită prin lupte de aceeaşi parte a baricadei împotriva duşmanilor comuni - habsburgici sau otomani.

Moscova, Vaticanul ortodoxiei

Vizita delegaţiei ortodoxe ruse a avut loc la un an după vizita la Moscova a patriarhului Nicodim, capul Bisericii Ortodoxe Române. Ierarhul fusese trimis în perioada octombrie-noiembrie 1946 cu solie de pace şi prietenie pentru poporul rus. Acesta a fost motivul pentru ca venirea lui Alexei la Bucureşti să înceapă cu „importantele consfătuiri“ ale bisericilor ortodoxe ruse şi române.

La întrunire, primul-ministru Petru Groza afirma că a cerut voie patriarhului să ia cuvântul în calitate de şef al Guvernului. „Sunt ardelean, ortodox militant, fiu de preot şi cel mai vechi membru al Congresului naţional bisericesc. Moşii şi strămoşii mei au fost toţi preoţi, sunt singura generaţie care nu face parte din cinul clerical. Am crescut în umbra bisericilor, în miros de tămâie, la lumina pâlpâitoare a candelelor şi cunosc gustul prescurei“, se prezenta Petru Groza. El îşi exprima credinţa că alianţa dintre cele două biserici va duce la apărarea poporului împotriva „pericolelor ce uneltesc din umbră“.

Patriarhul Alexei le-a cerut românilor să fie prezenţi la Congresul ortodox de la Moscova, unde ruşii visau să facă un Vatican al ortodoxiei. „Trebuie să studiem problemele şi să le cercetăm din vreme. Iar dacă vom face aceasta cu toată seriozitatea, Dumnezeu va binecuvânta lucrarea noastră şi în locul bisericilor răsleţite vom avea o biserică atotputernică şi vie“, a rostit oaspetele. Patriarhul Nicodim a adăugat doar că izbânda va fi sigură doar când „vom lupta umăr la umăr împotriva vreunui vrăjmaş“.

Trenul suitei ruse, întâmpinat cu urale

Curtea de Argeş a fost primul obiectiv vizitat de delegaţia rusă, la 2 iunie 1947. Comuniştii organizaseră bine deplasarea. Pe tot parcursul traseului de la Bucureşti la Curtea de Argeş, populaţia s-a adunat în gări să îşi exprime bucuria la trecerea trenului special. În oraşul „domnesc“, mulţimea ieşise pe străzi să-l întâmpine în „modul cel mai sărbătoresc şi entuziast pe înaltul sol al bisericii şi al poporului rus“. El a asistat la slujba de la Mănăstirea Curtea de Argeş şi a donat lăcaşului de cult o icoană a Maicii Domnului. Episcopul Iosif al Argeşului a mărturisit că doreşte ca „vizita istorică“ să fie încununată de roade bogate pentru apropierea „şi mai mare“ dintre cele două popoare de credincioşi. 

Vizita în teritoriu Sursa Fototeca Ortodoxiei Româneşti

Vizite asemănătoare au fost şi la Cluj (4 iunie), Sibiu (6 iunie), Timişoara, Simeria, Deva (7 iunie). La 9 iunie, patriarhul rus şi suita sa pleacă spre mănăstirile din Moldova şi vizitează Neamţ, Agapia, Văratic (înnoptând la cea din Neamţ, unde era reşedinţa de vară a patriarhului României născut la Pipirig - Neamţ), Suceviţa, Iaşi. De la Iaşi, la 11 iunie, trenul special a plecat spre URSS. „Plecăm din România ospitalieră cu cele mai plăcute amintiri. Chem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra poporului român, bun şi evlavios. Dumnezeu să păzească România sub acoperământul îndurării sale“, şi-a luat patriarhul Alexei rămas-bun.

În urma sa rămâne o victimă: patriarhul Nicodim al României. În vara anului 1947, Nicodim a fost obligat să se retragă la mănăstirea Neamţ, sub supraveghere permanentă. Motivul invocat a fost sănătatea precară. La 27 februarie 1948, Nicodim Munteanu moare la vârsta de 83 ani. Nicodim a stat în fruntea BOR în anii 1939-1948, fiind succesorul lui Miron Cristea şi predecesorul lui Justinian Marina.

Patriarhul Nicodim, autorul tulburării diplomatice

Notele informative secrete cercetate de istorici atestă că patriarhul Nicodim a fost la un pas să strice relaţiile ruso-române. La festivităţile ţinute în cinstea venirii patriarhului Alexei, acesta se declarase impresionat de primirea din România şi se lansase în enumerarea motivelor care ar fi determinat recunoştinţa românilor. „În aceste manifestaţii se vede dragostea pe care poporul român o poartă poporului rus. În istoria poporului nostru sunt multe momentele când legătura de prietenie trece prin evenimente cari o întăreau şi mai mult. E de ajuns să amintim anul 1877, când România s’a sprijinit pe ajutorul Rusiei pentru a-şi făuri independenţa şi gloria. În ultimul timp am văzut ajutorul pe care viteaza noastră armată l-a dat poporului român pentru a se elibera de sub ocupaţia nemţilor hitlerişti. Venirea mea aici va întări şi mai mult legăturile dintre popoarele noastre“, a spus Alexei. 

Cei doi patriarhi, la Bucureşti Sursa Fototeca Ortodoxiei Româneşti

Această afirmaţie a fost, însă, greu de suportat de unul dintre oficialii români. Patriarhul Nicodim a fost singurul care a cutezat să-l înfrunte pe marele preot rus. Relatarea incidentului este cuprinsă într-o notă informativă a Serviciilor Secrete din 27 iunie 1947. Tensiunea apăruse când Alexei fusese contrazis de Nicodim privind oportunitatea alegerii Moscovei, în defavoarea Bucureştiului, drept centru al ortodoxiei. Punctul nevralgic fusese atins însă la cuvântarea lui Alexei privind meritele Rusiei. Nicodim i-a amintit acestuia despre apelul disperat al ţarului Nicolae către regele Carol al României, cerându-i intervenţia pentru a susţine „creştinătatea“ în războiul ruso-turc de la 1877. „Dimpotrivă, românii au ajutat pe ruşi“, a declarat liderul BOR spre stupefacţia asistenţei. Prezenţa de spirit a lui Petru Groza, care a calmat spiritele cu o glumă, a făcut ca remarca ierarhului român să nu fie considerat o ofensă la adresa URSS.

„A fost o gafă sau un gest de demnitate într-o perioadă plină de oportunism? Înclinăm spre a doua variantă de răspuns. Este adevărat că, prin aceste incidente, a fost compromisă posibilitatea unui modus vivendi între patriarhul Nicodim şi guvernul comunist. Când Nicodim a obiectat faţă de alegerea Moscovei ca loc de desfăşurare a congresului panortodox, Emil Bodnăraş a fost auzit de unii clerici rostind o frază cu caracter premonitoriu: <Lasă, Înalt Prea Sfinte, nu te teme, că nu mai ajungi să participi la acest sinod, indiferent unde s-ar ţine el“. Peste numai opt luni, Nicodim Munteanu murea în circumstanţe neelucidate“, punctează istoricul Cristian Vasile, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din cadrul Academiei Române, autorul cărţii „Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist“, apărute la Editura Cartea Veche în anul 2005.  

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Victimele de la Periprava, aruncate goale în gropi. Schelete de deţinuţi politici din lagărul lui Ficior, găsite după 60 de ani

Semnul care-i dădea de gol pe turnătorii din puşcării. Deţinuţii politici erau trădaţi chiar de tovarăşi de celulă

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

21 Comentarii

Stefan din nord
6.08.2017, 18:00:23

Ce poti sa ceri de la un popor 87 la suta ortodox acum ,atunci fiind sigur peste 90 la suta ? Sa--l primeasca cu admiratie si iubire pe seful bisericii surori ortodoxe ruse Ha ha ha ha ha Cam asta a fost caracterul de euglena a unora

-5 (9 voturi)
_wakki m
6.08.2017, 18:40:57

acuma se vede de unde vine obiceiul ăsta macabru al pupării oaselor de morți, zise moaște la ruși obiceiul este mult mai dezvoltat, motiv pentru care cadavrele căzute din epava avionului MH17 au fost violate zile în șir, pe câmp, de soldați ruși aflați acolo ca ocupanți

+2 (6 voturi)
Pintenogu Gogu
6.08.2017, 18:41:50

de unde se vede inca odata ca de fapt calaul se afla printre noi nu la straini.

-1 (3 voturi)
observator
6.08.2017, 19:02:29

Pai domilor, comunistii erau cu biserica sau nu. Parca pina acum se tot spunea ca pe vremea comunistilor biserica nu era vazuta cu ochi buni, ni se interzicea sa mergem la biserica la slujba, etc.

+2 (6 voturi)
rosemary lacunza
6.08.2017, 19:12:31

Rusii nu sunt ortodocsi, ci schizmatici julieni, eretici. Vizita unui " partiarh" rus in Romänia nu are nici un sens ecclesiastic, acesta fiind damnat, excomunicat din comunitatea ortodoxä, iar fizic imposibilä, actualul patriarh rus fiind sodomit si fost agent KGB, actualment e GRU.

+3 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (21)

Modifică Setările