FOTO VIDEO Comorile Dobrogei. Cele mai frumoase imagini cu cetăţile antice ale tărâmului dintre Dunăre şi Mare
0Un fotograf amator, Dragoş Asaftei, a surprins cele mai frumoase imagini cu cetăţile dobrogene: Carsium, Noviodonum, Beroe, Enisala.
Dobrogea, tărâmul unic dintre Dunăre şi Mare, este presărat cu istorie. Cine priveşte în amurg dealurile pontice, poate zări, printre tumuli, misterioasele movile, care au înfricoşat de-a lungul vremurilor pe călători, o siluetă ecvestră, călăreţ şi cal, contopiţi într-o singură fiinţă, pe cerul sângeriu: este cavalerul trac. Cine îşi lipeşte urechea de pământul Dobrogei poate auzi tropotind copitele cailor nărăvaşi ai sciţilor cei aprigi. Cine se opreşte la ceas de seară pe colinele Dobrogei poate auzi strigătele de luptă ale dacilor şi romanilor.
Ruinele măreţelor cetăţi mai pot fi admirate şi astăzi, făcând din Dobrogea, tărâmul ars de soare şi de vânt, un ţinut unic.
Cetatea Enisala
Istoria cetăţii medievale de la Enisala este fascinantă. Pe vremea Imperiului Bizantin, prin secolele XIII-XIV, negustorii genovezii care deţineau monopolul navigaţiei de la Marea Neagră au construit aici o fortăreaţă pentru supravegherea drumurilor de apă şi de uscat. Enisala făcea astfel parte din lanţul de colonii genoveze care cuprindea oraşele Chilia şi Likostomion din Delta Dunării, Cetatea Albă de la gurile Nistrului, Caffa şi Balaclava din sudul Crimeei. Locul a fost ales pe dealul unei cetăţi antice, Heracleea, care este cel mai înalt promontoriu situat între lacurile Babadag şi Razim.
Cetatea fusese gândită pentru a se afla la intersecţia unor importante drumuri de apă şi de uscat, căci pe atunci Enisala străjuia malul Mării Negre. Actualul complex de lagune Razim-Sinoe, pe marginea căruia se află cetatea, era la acea perioadă un golf care comunica prin gurile Cerneţ şi Dunavăţ cu Marea Neagră. În timp, însă, Marea Neagră s-a retras lăsând uscatul să formeze cordoane litorale ce au dus la apariţia lagunei Razim-Sinoe. Cetatea Enisala a rămas departe de ieşirea la Marea Neagră şi şi-a pierdut importanţa strategică, astfel că a fost abandonată, după ce a fost folosită de genovezi, de voievodul Mircea cel Bătrân şi apoi de otomanii care o transformaseră în garnizoană militară.
Beroe FOTO Dragoş Asaftei
Cetatea Carsium
Cetatea romană şi romano-bizantină Carsium s-a construit, probabil, peste o fortificaţie getică, înca din a doua jumătate a secolului I p. Chr. La începutul secolului al II-lea p. Chr., în timpul războaielor dacice, în anul 103 p. Chr., împăratul Traian întăreşte fortificaţia cu ziduri din piatră.
Cetatea a fost aparată în antichitate şi de militarii Legiunii I Italica, de corăbierii din Classis Flavia Moesica, de milites scythicii sau de soldaţii Legiunii I Iovia Scythica. Misiunea lor a fost să apere vadul de trecere a Dunării din apropiere, unul din cele mai importante de pe acest segment al limesului. Nu se cunoaşte, nici la această dată, conturul fortificaţiei antice. Deşi s-a presupus că zidurile de pe platoul Cetaţii, vizibile în apropierea Dunării, sunt de origine romană, crecetări recente au infirmat acest punct de vedere. Construcţiile de aici sunt de origine medievală, cu toate că nu este exclus ca unele să fi fost ridicate la sfârşitul antichităţii şi apoi, înglobate în fortificaţia târzie. Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare.
Situl Noviodonum
Situl arheologic Cetatea Isaccea - Noviodunum se află în nord-estul oraşului Isaccea. Cetatea este situată pe malul Dunării, în punctul „Pontonul Vechi" sau „Eski Kale" (în limba turcă - Cetatea Veche), pe un promontoriu, în apropierea unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dunării. În 514 î. Hr., regele persan Darius cel Mare a purtat în această zonă o bătălie decisivă împotriva sciţilor.
Oraşul era situat în calea drumurilor comerciale greceşti. Mai târziu, oraşul a fost baza flotei romane a Dunării de Jos. În secolele următoare, Noviodunum a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre, până în 602, când a fost pierdută în faţa avarilor.
Noviodonum FOTO Dragoş Asaftei
Cetatea Beroe
Cetatea Beroe este situată pe un promontoriu înalt şi stâncos, în punctul Piatra Frecăţei, pe malul Dunării, în dreptul locului în care braţul Băroi se reuneşte cu fluviul, la cca. 3 km sud de centrul localităţii Ostrov. Izvoarele antice ne informează că cetatea romană şi romano-bizantină a fost sediu al unei unităţi de cavalerie, apoi sediu episcopal, că a fost reparată în timpul lui Constantin cel Mare şi distrusă de raidurile avaro-slave în timpul lui Justinus II. Atât fortificaţia cât şi aşezarea civilă au fost suprapuse de o aşezare medievală timpurie (sec.XI-XII). La nord de cetate, în stânga şoselei Ostrov-Dăeni, se află necropola din care au fost cercetate peste 1100 de morminte, încadrate între sec.II-VII şi X-XII, şi o bazilică paleocreştină care a funcţionat ca bazilică cimiterială (sec. IV-VI p.Chr).
Drumul cetăţilor dobrogene
Dragoş Asaftei a redescoperit Dobrogea în urmă cu doi ani când, pe durata unui tur de doar o zi şi jumătate, a vizitat-o de la sud la nord şi a rămas în gând cu imaginea unor locuri spectaculoase, la care îi place să revină ori de câte ori ajunge în zonă. A acceptat pe loc propunerea Bitdefender de a reveni în Dobrogea pentru un tur pe #DrumulCetăţilor, pentru a redescoperi o parte din locurile mai ascunse, dar încărcate de istorie.
„Sunt din Odorheiu-Secuiesc de loc, un oraş mic, cochet, de care sunt tare mândru. N-aveam multe locuri în care să fotografiez, însă făcusem din asta o provocare. Timp de un an sau mai mult, am ieşit zi de zi la fotografiat în acelaşi parc din oraş. Scopul? Să obţin zilnic o fotografie diferită. A fost provocarea care m-a învăţat să fiu mai creativ şi să găsesc o perspectivă diferită în locuri pe care le ştiam deja cu ochii închişi.
Carsium FOTO Dragoş Asaftei
Pornind de la aceste ghiduri, am lansat în 2011 cartea „Primii 10 paşi în fotografia digitală”. Tot pe atunci descoperisem pasiunea pentru fotografie aeriană şi demaram proiectul „Zbor peste Transilvania”, la care am ţinut enorm şi pe care-mi doresc să-l continui şi să-l transform în „Zbor peste România”. Am fotografiat peste 100 de obiective din Transilvania, am zburat mai bine de 80 de ore şi am obţinut câteva zeci de mii de imagini care descriu minunata zonă din Ardeal. Cu o fotografie surprinsă deasupra munţilor Făgăraş, la răsărit, am câştigat în 2012 locul al III-lea la categoria Fotografie Aeriană a concursului International Photography Awards“, scrie Dragoş Asaftei pe blogul său.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
