VIDEO Românii care au trăit pe viu votul înverşunat pentru democraţie din diaspora: „Clar trebuie găsită o soluţie“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vot în diaspora - Munchen, Germania Sursa Rareş Curatu
Vot în diaspora - Munchen, Germania Sursa Rareş Curatu

Mii de românii din diaspora au fost împiedicaţi să voteze la scrutinul din 26 mai din cauza organizării dezastruoase a Guvernului României.

În toate ţările din Europa cu mari comunităţi de români, mii de concetăţeni n-au putut să-şi exprime votul la scrutinul pentru europarlamentare. Ministerul Afacerilor Externe a alocat, spre exemplu, doar două secţii de votare la un număr de 17.000 români înregistraţi în München, Germania.

Rareş Curatu, un tânăr informatician din Constanţa care lucrează acolo, a stat 9 ore la coadă ca să voteze. „La ora 11.00 eram acolo. Am reuşit să votez la ora 20.00. Eram mii de oameni, coadă pe 400 metri. Lumea era solidară, se împărţea apă, se lua mâncare pentru mai mulţi oameni, treceau maşini cu numere de România sau străine şi ne claxonau, ne făceau semne de încurajare. Un băiat care deja votase de dimineaţă stătea la coadă cu lumea, avea la el o baterie externă şi ne-a ajutat să ne încărcăm telefoanele. Veniseră destul de mulţi oameni cu copii şi ei formaseră o coadă separată, din care poliţistul care păzea uşa lăsa mai mulţi să treacă“, povesteşte Rareş Curatu.

GALERIE FOTO - VOT ÎN DIASPORA, 26 MAI 2019

Starea de tensiune a făcut ca Poliţia germană să intervină. Poliţiştii au apărut după prânz. După ora 19 au blocat strada, au adus barierele, au format un perimetru în jurul consulatului şi, în cele din urmă, au băgat vreo 400 oameni în curtea consulatului, cu scurt timp înainte de ora 21, ca să poată vota cât mai mulţi. „În cele 14 ore în care au fost deschise cele două secţii au votat 3.339 oameni, conform BEC. Practic, mai mulţi nu puteau vota. Cei din comisie au lucrat la capacitate maximă toată ziua“, arată Rareş. 

Oamenii stabiliţi în diverse state ale Europei au observat că doar România a organizat atât de defectuos scrutinul peste hotare. „Sunt comunităţi mai mari decât cea românească aici. Ei nu par să fi avut aceleaşi probleme. Românii au făcut liste pentru petiţionarea MAE pentru deschiderea mai multor secţii de votare. Clar trebuie găsită o altă soluţie. Mai multe secţii de vot, votul în mai multe zile sau votul prin corespondenţă“, spune tânărul informatician.

Probleme grave în procesul de votare au existat şi în Belgia. „La Bruxelles, cozi la votare am mai văzut în trecut la consulatele Republicii Moldova şi ale Franţei. Ca să facă faţă aglomeraţiei, francezii au închiriat spaţiu la complexul expoziţional din oraş, numeric diaspora lor fiind pe primul loc în Bruxelles, înaintea românilor. Nu cred că li s-a închis uşa în nas pentru ca apoi să fie împiedicaţi cu poliţia să intre în secţie, aşa cum ni s-a întâmplat nouă“, relatează Marius, un inginer constănţean care trăieşte în Bruxelles, Belgia.

Cum se votează în ţări civilizate

Una dintre metodele moderne aplicate în câteva state ale Europei pentru a uşura procesul electoral este votul electronic. „Belgienii votează electronic. În fiecare cabină au un sistem format dintr-un fel de calculator în care se introduce o cartelă magnetică, un ecran tactil şi o mică imprimantă integrată în acelaşi corp. Un program afişează pe touch screen listele electorale şi instrucţiunile de vot. La finalul votului, imprimanta tipăreşte un fel de bilet, asemănător cu un bon de casă, care este de fapt buletinul de vot şi care este introdus pliat în urnă“, explică antreprenorul român din capitala Belgiei.

Datele sunt apoi transmise prin reţeaua de calculatoare şi centralizate. „Cheia de control antifraudă este buletinul din urnă. Sistemul nu este ultimul răcnet al tehnologiei, fiindcă belgienii îl folosesc de ani de zile la toate alegerile. Au grijă de banii contribuabililor: au investit o dată în aparate, iar acum evită enormele cheltuieli cu hârtia, tipărirea, transportul. Mai mult, tot pentru economie, au fost cuplate alegerile pentru Parlamentul european cu cele legislative şi regionale. Ai noştri nu trebuie să facă decât să copieze sistemul, mai ale că unii guvernanţi sunt doctori la aşa manoperă“, mai spune Marius.

La Marsilia, în Franţa, ultimii români care au reuşit să voteze au stat la coadă timp de 11 ore. „Cred că 1.000 de oameni n-au putut să voteze - unii veniţi de departe. A fost foarte greu şi foarte trist“, afirmă româncă Mădălina Roşca, realizatoare de documentare, martoră la evenimente.

Andra Stroe, doctor în astrofizică, s-a nimerit în ţară la alegeri şi consideră c-a avut noroc: „Din Constanţa, via USA, am votat în Ploieşti. Am avut mare noroc că s-a nimerit să fim în România când au fost alegerile. Ce privilegiu să poţi să votezi fără să stai 5-6-7 ore la coadă“.

Primarul olandez revoltat

Primarul din Diemen, Olanda, a catalogat drept scandalos modul în care autorităţile române îşi tratează cetăţenii. „Legea română prevede că numai persoanele care sunt prezente la secţia de votare au voie să voteze după închidere, şi nu pe cei care sunt încă în linie. În plus, autorităţile române nu au optat pentru păstrarea mai mult timp a secţiilor de votare. Procesul democratic este încălcat foarte mult. Voi contacta ministrul de Interne despre această stare de fapt, cu o cerere de a vorbi cu autorităţile române în numele guvernului olandez. Voi continua să susţin pe toţi cei care lucrează la alegeri echitabile, democratice şi pentru populaţia română!“, a declarat primarul Erik Boog.

Pe aceeaşi temă: 

Rezultate alegeri europarlamentare pe judeţe. Alianţa USR-PLUS a câştigat în centrele universitare. PNL e lider în Vest. PSD, în Teleorman şi Dolj

UPDATE Alianţa USR PLUS şi PNL, marii câştigători la alegerile europarlamentare 2019, în Constanţa

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite