Constanţa

articolul anterior articolul urmator

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

3
1 Aug 2013 07:53:35
Autor: Sinziana Ionescu, Corespondenţi „Adevărul”
Mânăstirea Dervent, Dobrogea FOTO Adevărul
Mânăstirea Dervent, Dobrogea FOTO Adevărul

Se zice că în vechime primul apostol al lui Iisus Hristos a păşit pe aceste meleaguri pentru a propăvădui cuvântul Domnului. Şi tot aici, actul de naştere al poporului român a fost încrustat în piatra albă de Dobrogea. În această dimineaţă plecăm într-un periplu printr-o lume a rădăcinilor creştine ale poporului român în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

Creştinismul românilor a pornit prin anul 60, dintr-o peşteră din colţul sud-vestic al Dobrogei. Aici, în stânca Scythiei Minor, Sfântul Apostol Andrei - fratele Sfântului Apostol Petru - a trăit şi a sădit credinţa unui popor. Aici a bătut cu toiagul în piatra seacă ca să dea oamenilor izvorul tămăduitor. Şi aici a botezat primii creştini ortodocşi care n-aveau să-şi mai lepede credinţa niciodată.

Secole mai târziu, un reputat avocat constănţean, Jean Dinu din Adamclisi, mânat de visele care i se tot repetau, a pornit în căutarea locului de unde a pornit credinţa românilor. A găsit grota aproape acoperită de copacii care crescuseră parcă s-o păzească de distrugere. Înăuntru, patul de piatră pe care întâiul ucenic al Domnului şi-a găsit odihnă era încă intact.

Peştera din colţul Dobrogei a fost prima biserică a românilor şi ultimul popas al apostolului Andrei înainte de a pleca spre martiriu. Sfântul avea să fie torturat la Kiev, apoi la Patras, în vestul Greciei, unde a fost răstignit pentru credinţa sa, pe o cruce în formă de X.

La Bethleemul românesc este un pelerinaj continuu. Românii vin să se roage, să atingă pereţii peşterii unde a trăit un sfânt care l-a atins pe Iisus. În crăpăturile stâncii lasă acatiste, bănuţi, candele, apoi se reculeg în cel mai îndepărtat loc din peşteră, unde este aşezată o icoană de dimensiuni impresionante a Sfântului Andrei, donată de o familie de credincioşi. Sus, printr-o fantă, lumina soarelui pogoară asupra icoanei, ca un semn ceresc.

Alături de peştera-biserică se află bisericuţa, chiliile călugărilor şi mănăstirea cea nouă şi frumoasă, construită în anii 2000. Credincioşii ascultă slujbele preoţilor, iau apă de la izvor şi pleacă acasă împăcaţi.

Pacea de la Dervent

De la Peştera Sfântului Andrei, care ţine de comuna Ion Corvin, mergi 40 kilometri spre Dunăre şi găseşti altă mănăstire emblematică a Dobrogei: Derventul. Lăcaşul de cult se află aproape de Ostrov, pe malul Dunării, dincolo de care se văd Călăraşiul şi Silistra bulgărească.

Derventul este aşezat pe locul unui cimitir creştin, unde călugării întemeiaseră un schit. Mergând vestea despre minunile locului, aici a fost ridicată o mănăstire ale cărei daruri sunt crucile de leac, izvorul tămăduitor şi icoana făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

„Oază de linişte şi binecuvântare“ - aşa este descrisă Mănăstirea Dervent de cei care îi trec pragul. Şi adevărul este că te cuprinde o linişte nefirească atunci când ajungi în faţa monumentalei porţi a mănăstirii. Dincolo de ea, în curtea plină de flori din care se văd împrejurimile Ostrovului, ţi-ai putea petrece un timp cât o eternitate.

Spălarea picioarelor, obicei în Joia Mare

La Dervent vei vedea tradiţii religioase străvechi, aşa cum nu se mai păstrează nicăieri în eparhie. Imaginea care a făcut înconjurul lumii, cu papa Francis spălând picioarele unor mireni, este realitate la mănăstirea ortodoxă. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, stareţul de la Dervent spală picioarele a 12 vieţuitori din mănăstirea sa. El urmează astfel pilda de smerenie dată de Iisus Hristos apostolilor săi înainte de Cina cea de Taină, prin care se arată că nimeni nu este mai presus decât celălalt. „Doar cei puternici şi împăcaţi cu ei înşişi fac aşa ceva“, spun învăţaţii.

Dar despre minunile de la Dervent poţi afla multe chiar de pe site-ul mănăstirii, dervent.ro, care este ticsit de informaţii şi ilustraţii.

Hoinărind

Zona de sud-vest a Dobrogei este un colţ de rai pentru turişti, nu doar din punct de vedere religios. Lacul Bugeac, rezervaţia naturală Esechioi, lacul Oltina, vestigiile cetăţilor Oltina, Dunăreni şi Aliman sunt alte repere pentru escapade în extremitatea judeţului dintre Dunăre şi mare.

Istoric vorbind, zona este totuşi dominată de un edificiu unic în lume: Monumentul de la Adamclisi. La doar 15 kilometri de Ion Corvin se înalţă mândru Tropaeum Traiani, capodopera care aminteşte geneza poporului român, născut din încleştarea dacilor şi romanilor. Locul nu a fost ales întâmplător. Aici s-a dat cea mai sângeroasă bătălie din perioada războaielor daco-romane.

După victoria romanilor, o parte din soldaţi au rămas să colonizeze zona, formând cea mai mare aşezare civilă din Dobrogea. Adamclisi ajunsese la rangul de municipiu pe vremea împăraţilor romani din anii 200. Gloria acelor timpuri, vitejia dacilor şi supremaţia cuceritorilor romani au fost imortalizate în piatra sculptată din vârful căreia, atunci când este senin, se zăreşte Marea cea mare.

Coborând în linie dreaptă spre graniţa bulgară, ajungi la Dumbrăveni, un loc dăruit cu o pădure întinsă şi o mănăstire închinată Maicii Domnului. Tot la Dumbrăveni se află pădurea Canaraua Fetii, unde este săpat în stâncă un complex rupestru neştiut decât de localnici, asemănător celui de la Murfatlar.

Iar de la Dumbrăveni mai parcurgi 14 kilometri până la o curiozitate etnică a României. În sudul Dobrogei, aproape de Independenţa, se află singurul sat populat numai cu musulmani. Fântâna Mare - sau Başpunar, cum îi spun dobrogenii - este locuit de aproape 400 turci care îşi duc traiul tihnit, în locul unde i-au sortit strămoşii.

Dacă ai fost în aceste locuri minunate şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

FOTO Scrisoarea unui român care iubeşte România: „La Alba Iulia, istoria are un viitor“

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Cheile Sohodolului, între raiul alipiniştilor şi misticul picturilor rupestre

FOTO VIDEO Înapoi în trecutul neamului românesc, plimbare desculţ prin viaţa la ţară din Gorj

FOTO VIDEO Vacanţă în România: mănăstirile Brâncoveni, Clocociov şi Mâineşti, locuri care te aduc mai aproape de istorie şi Dumnezeu

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Camelian Propinatiu
1.08.2013, 10:46:44

Alexandru Vlahuta - România pitorească George Vâlsan - Pământul românesc şi frumuseţile lui, prefaţă de Emanoil Bucuţa, Bucureşti, 1940

Carmen Florea
1.08.2013, 12:46:06

'Crestinismul romanilor a pornit ... dintr-o pestera'... Exact,de unde putea sa mai porneasca,cumva de pe vreo nava spatiala? Daca inceputul ar fi fost cu nave spatiale si nu cu pesteri,nici urma de povesti cu zei si apostoli analfabeti,dar care stiau tot, de rai,de iad,de alte vieti, de fapt profitau de primitivi si-si ieseau din minti fiecare in felul sau cu adusul de jertfe zeului care tuna si fulgera si celor 4 elefanti care tineau pamantul.

-2 (2 voturi)
G M
1.08.2013, 14:00:16

Cam multe inexactitati vehiculate in acest articol, intr-un ziar ce se cheama "Adevarul". Andrei n-a fost primul apostol al lui Isus, eventual al doilea, n-a "trait" in Dobrogea. Trecerea lui prin Dobrogea este o legenda vehiculata in ultimii 20 de ani, de cand BOR incearca sa-si faureasca o origine "apostolica", de parca asta ar fi esential in credinta. Nici un istoric serios si nici un teolog ortodox dianinte de 1990 nu vorbesc despre aceasta bazaconie. Ca sa nu mai vorbim de alta si mai mare, "tortura de la Kiev". Cat despre "ortodoxia" stramosilor nostri...e suficient sa ne amintim de "Tatal, Fiul si ...Sf. DUH." Doua cuvinte latine si unul slav. Asemenea mistificari- sa nu le zic minciuni - fac mai degraba rau decat bine crestinismului romanesc. Manastirea Dervent e frumoasa si merita vizitata si fara a sustine neadevarurile de mai sus, merita prin ceea ce este in sine nu prin "legendele" inventate pentru a-i atrage pe nestiutori si pe naivi. Minciunile gen "apa vindecatoare" sau "Icoana facatoare de minuni" sunt destinate sa-i atraga pe credinciosi pentru bani si nu pentru a invata ceva despre credinta. N-ar fi mai cinstit sa spunem adevarul ?

-3 (3 voturi)
Modifică Setările