General, despre ororile războiului: „Câmpul de luptă este plin de morţi, care au început să intre în putrefacţie“

Eroiînmormântaţi pe câmpul de luptă

Istoricul Alesandru Duţu a publicat fragmente din jurnalul de front al unui general care a trăit pe viu ororile celui de-Al Doilea Război Mondial.

* La Cernăuţi, generalul Eugen von Schobert, comandantul Armatei 11 germane, felicită pe generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3 române, pentru felul în care a condus acţiunile militare pentru eliberarea nordului Bucovinei. Comandantul Armatei 11 german adresează mulţumiri şi cavaleriştilor români pentru „operaţia de forţare a Prutului, pentru buna cercetare efectuată şi pentru eforturile de marş făcute“.

* La postul de comandă al Diviziei 35 infanterie, la Boldureşti, sosesc regele Mihai I şi generalul Ion Antonescu, care sunt informaţi despre situaţia în care se află marea unitate. 

* Înainte de forţarea Nistrului, Corpul de cavalerie evacuează populaţia civilă pe un front de 4 km, între Mersenca, Lencăuţi şi Voloşcova, aceasta fiind trimisă în zona Climăuţi, Cernoleuca.

* Ajunsă la Soroca, Divizia 1 blindată este dirijată spre Bălţi pentru a contribui, în cadrul Corpului 54 armată german, la manevrarea trupelor sovietice din masivul Corneşti şi la eliberarea Chişinăului.

* Divizia 8 infanterie luptă eroic la Zgărdeşti, Mândreşti.

* Puternica rezistenţă opusă de trupele sovietice în masivul Corneşti determină oprirea ofensivei Armatei 4 şi pregătirea unei noi manevre.

* Sub impresia dezastrului înregistrat la Divizia 35 infanterie pe Valea Bucovăţului şi apreciind că situaţia de ansamblu a frontului nu mai permitea continuarea ofensivei de către diviziile Corpului 5 armată, Comandamentul de Căpetenie român decide (prin ordinul nr. 423 din seara zilei) retragerea diviziilor 1 gardă şi 21 infanterie la vest de Prut, ,,în cea mai perfectă ordine, începând cu serviciile şi artileria”, o mare unitate urmând să apere râul în sectorul Fălciu, iar cealaltă să fie regrupată în rezervă. Cu toate că era categoric, ordinul produce consternare şi uimire în rândul comandanţilor şi ofiţerilor români, mulţi dintre ei, între care generalii Nicolae Dăscălescu şi Nicolae Şova, cerând să nu se execute imediat retragerea de pe poziţiile cucerite cu atâta vărsare de sânge. Ora târzie la care a fost primit ordinul de retragere (21.50), precum şi terenul desfundat de ploile torenţiale căzute în zonă permit executarea lui în noaptea de 10 spre 11 iulie nici de către subunităţile de artilerie dispuse în imediata apropiere a Prutului.

* Deoarece, în urma luptelor desfăşurate în ultimele 5 zile, capacitatea de luptă a Regimentului 24 infanterie din Divizia 21 infanterie se redusese la 50 %, generalul Nicolae Dăscălescu solicită retragerea acestuia din lupte şi ordonă celorlalte unităţi ,,să se îngroape la teren » şi să reziste atacurilor inamicului. În seara zilei, raportează eşalonului superior: ,,Câmpul de luptă (din zona Stoeneşti, Ţiganca – n.n.) este plin de morţi, care au început să intre în putrefacţie, deoarece divizia, cu mijloacele pe care le are nu poate face faţă pentru a strânge şi înmormânta aceşti ostaşi căzuţi la datorie. Faţă de cele de mai sus, rog a se pune la dispoziţia diviziei un detaşament de lucrători cu circa 200 oameni”. 

* Submarinul ,,Delfinul” părăseşte baza navală şi execută timp de 10 zile misiuni de luptă în Marea Neagră. 

* Comandamentul suprem atrage atenţia că ,,ruşii folosesc populaţia civilă, în special cea comunistă, pentru a duce luptă de partizani în spatele frontului”, că deseori unităţile ,,primesc focuri din spate şi mai ales coloanele şi oamenii izolaţi sunt atacaţi pe furiş”. În asemenea situaţii se ordonă ,,să se procedeze fără cruţare, executându-se pe loc pe cei vinovaţi, luându-se ostatici persoane marcante ce vor fi imediat executaţi în cazul când se produce o agresiune. Acolo unde se constată că populaţia în mod general acţionează în contra trupelor noastre, se vor face represiuni în masă”.

* În spitalele din Capitală sosesc primii răniţi de pe front.

Pe larg: Alesandru Duţu, Mihai Retegan, Război şi societate. România: 1941-1945, vol. 1, Editura RAO, Bucureşti, 1999.