Ideea genială prin care creştinii dobrogeni au păcălit stăpânirea otomană. Biserica îngropată din Istria, unică în România
0
Ca să menţină vie credinţa creştină în teritoriul stăpânit de Imperiul Otoman, locuitorii Dobrogei din anii 1800 au recurs la o soluţie care a dus la construirea unicei biserici îngropate din România.
Pe vremea când otomanii erau stăpânii Dobrogei, într-o mică aşezare întemeiată lângă cetatea antică Histria, la mijlocul anilor 1800, creştinii ridicau o biserică. Ar fi vrut-o înaltă, mândră şi împodobită, dar ordinele Sultanului erau stricte: nicio biserică a creştinilor nu avea voie să întreacă în fală o geamie de-a musulmanilor. Ordinul era clar şi nu trebuia încălcat - cele mai înalte lăcaşuri de cult trebuia să fie doar cele ale Imperiului Otoman.
Aşa că ortodocşii de la Istria au stat la sfat, iar un înţelept a venit cu ideea cea măreaţă: biserica lor avea să fie cea mai înaltă din ţinut, dar măsurată de la adâncimea de 1 metru sub nivelul solului. Aşa se face că bisericuţa de la Istria este unica din România în care credincioşii intră coborând câteva trepte, în loc să le urce.
Şi mai era un amănunt de care trebuia ţinut cont: bisericile nu aveau voie să fie prea făloase, lăsând Sultanului ce este al Sultanului. Astfel că ortodocşii au mai făcut o concesie. Bisericuţa de la Istria nu are turle care să se zărească de la depărtare, de fapt, nu are turle deloc. Nu este pictată pe exterior, ci este văruită în alb.
Singurul semn bisericesc al faţadei este situat deasupra intrării: o icoană încastrată în zid înfăţişându-l pe Sfântul Nicolae şi pisania bisericii - inscripţia care imortalizează ctitorii lăcaşului, anul întemeierii şi meşterul care a ridicat biserica.
Construită din piatră antică de la Histria
Piatra folosită la construcţia bisericii reprezintă o za din lanţul neîntrerupt de secole al istoriei dobrogenilor - fie că sunt greci, romani, bulgari. Localnicii au adus piatră antică din cetatea Histria, apelând la un artificiu de construcţie care face din bisericuţa îngropată o catedrală în miniatură cu o sonorizare impresionantă.
În zidurile sale au fost aşezate 52 ulcioare care să dea rezonanţă cântărilor bisericeşti. Stâlpii bisericii se sprijină pe coloane antice, iar capitelurile ionice sunt încă vizibile.
Zidurile bisericii sunt sprijinite pe exterior de contraforţi masivi din lemn. Clopotniţa este separată de biserică, străjuind intrarea în curtea lăcaşului de cult, unde îşi dorm somnul de veci eroi din cele două Războaie Mondiale. Lângă biserică este amenajat muzeul unde sunt expuse obiecte de preţ, pentru spiritualitatea locului.
„Construcţia este în formă de cruce, cu faţa în stil oriental şi este sfinţită în anii 1862 - 1864, în timpul pasei Megit de către episcopul grec Dionisie del Calpatos, care locuia în Tulcea“, se arată pe site-ul dedicat printr-un proiect Regio, histria-cheiledobrogei.ro.
Bisericuţa îngropată de la Istria, unică în România, a fost inclusă pe lista Monumentelor de patrimoniu din ţara noastră. Pentru cei care vizitează zona Vadu-Corbu este un popas necesar, care completează oferta turistică de istorie, geografie şi spiritualitate.
Vă mai recomandăm
Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga
Mica unire de la 14 noiembrie 1878. Ziua când Dobrogea a revenit la patria-mamă
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
Se încarcă comentariile...
