Iniţiativă legislativă pentru repatrierea moaştelor a patru sfinţi români. Au murit într-o temniţă din Austria
0
Moaştele a patru sfinţi români, care au murit în închisoarea Kufstein din landul austriac Tirol, în secolul al XVIII-lea, ar putea fi repatriate dacă Parlamentul va adopta o iniţiativă legislativă depusă în acest sens.
Sfânţii Visarion Sarai şi Oprea Miclăuş au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în 1950, iar Sfinţii preoţi martiri Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel au fost canonizaţi în 1992. Ei au luptat pentru apărarea credinţei ortodoxe într-o perioadă în care Imperiul Habsburgic impunea în Transilvania greco-catolicismul. Toţi patru au murit în închisoarea Kufstein, în secolul XVIII.
Deşi canonizaţi de BOR, moaştele acestor sfinţi nu au fost repatriate niciodată. De aceea, la începutul lunii februarie, deputatul Daniel Andrei Gheorghe (PNL) a depus o iniţiativă legislativă privind aducerea în România a osemintelor acestor sfinţi.
„Este o iniţiativă legislativă fără un grad mare de dificultate tehnică sau de consum de resursă legislativă şi nici financiară, ceea ce reprezintă un atu ca ea să fie adoptată de Parlament în cursul acestui an”, spune deputatul.
Legea propusă de el ar abilita statul român să pornească procedurile de repatriere în raport cu statul austriac. Deputatul explică şi restul procedurilor de urmat: se formează o comisie care merge la faţa locului. În acest timp va exista şi intervenţia Bisericii Ortodoxe Române care să contribuie la certificarea moaştelor, în acelaşi timp cu o echipă de cercetători (istorici, geneticieni şi alţii). După identificarea lor, moaştele vor fi aduse şi depuse la biserica Sfânta Treime din localitatea Sibiel, judeţul Sibiu.
„Este o dorinţă a societăţii civile creştine din România şi reprezintă un deziderat care de-a lungul timpului credincioşii din Ardeal l-au manifestat în foarte multe rânduri. La fel, şi Biserica Ortodoxă”, mai spune iniţiatorul.
Daniel Gheorghe afirmă că a discutat şi cu reprezentanţi ai Patriarhiei Române, însă Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR declară că a citi în presă despre acest demers.
Au ştiut să lupte pentru credinţa lor
Iniţiativa legislativă a fost depusă la Senat, prima cameră sesizată, iar camera decizională va fi Camera deputaţilor. Daniel Gheorghe susţine că există informaţii despre locul unde cei patru sfinţi au fost înmormântaţi.
„În momente în care oamenii sunt învăţaţi să fie cât mai laşi şi mai fricoşi, cred că avem datoria de a ne întoarce către aceste mari figuri ale demnităţii, spre aceste personalităţi care au ştiut să lupte pentru credinţa lor şi chiar să se jertfească pentru această credinţă strămoşească”, mai spune iniţiatorul legii.
El îi consideră pe mărturisitorii ardeleni simboluri a ceea ce înseamnă mărturisirea de credinţă şi a ceea ce a reprezentat lupta românilor pentru libertate religioasă şi libertate de conştiinţă în secolul al XVIII-lea în Transilvania.
„Sunt nişte precursori ai afirmării moderne a identităţii româneşti şi, mai presus de acest lucru, aceşti patru sfinţi mărturisitori reprezintă figuri centrale a aceea ce înseamnă capacitatea creştinului de a se jertfi, de a se lepăda de sine, inclusiv de a îmbrăca haina morţii în momente în care credinţa sa este pusă în situaţii deosebit de delicate”, conchide deputatul.
Sfinţii mărturisitori ardeleni - icoană foto: basilica.ro
Cine sunt cei patru sfinţi
Cei patru sfinţi mărturisitori ardeleni sunt prăznuiţi de Biserica ortodoxă Română în data de 21 octombrie alături de sfântul Sofronie de la Cioara, singurul care nu a murit în închisoarea austriacă, ci la mânăstirea Argeşului.
Visarion Sarai s-a născut în Bosnia, dar părinţii lui erau de „neam român”, se arată în Sinaxarul Ortodox (carte care prezintă vieţile sfinţilor). S-a călugărit la mănăstirea Sfântul Sava (Ierusalim), apoi a călătorit prin Transilvania întărindu-i pe ortodocşii de aici în păstrarea credinţei. A fost arestat la Sibiu de armatele habsburgice şi transferat la închisoarea Kufstein unde a murit.
Oprea Miclăuş din Săliştea Sibiului a fost un ţăran care a dus de trei ori la Viena, „la împăratul”, plângerile românilor din Transilvania. Pentru îndrăzneala lui, a fost arestat şi închis la Kufstein. Tot aici a şi murit.
Ioan din Galeş a fost preot ortodox, hirotonit în Ţara Românească, deoarece în Transilvania nu exista atunci nici un episcop. Pentru că-şi apăra credinţa, în anul 1756 a fost arestat şi dus în lanţuri la Sibiu. Din ordinul împărătesei Maria Tereza a fost dus la închisoarea din Deva, apoi transferat într-o închisoare din Gratz. În cele din urmă ajunge la Kufstein. Despre el există mărturia că a stat închis cel puţin 24 de ani.
Moise Măcinic din Sibiel a fost preot ortodox, hirotonit de mitropolitul Neofit al Ţării Româneşti. Din cauza apărării credinţei a fost arestat şi închis la Sibiu timp de 17 luni. Eliberarea sa a fost condiţionată de ieşirea din preoţie. În 1752 merge alături de Oprea Miclăuş la Viena pentru a-i prezenta Mariei Tereza plângerile oamenilor din Făgăraş, Sibiu, Orăştie şi Sebeş care cereau drepturi pentru Biserica Ortodoxă. A fost arestat pe loc şi întemniţat la Kufstein.
După 32 de ani de la acel moment, soţia preotului Moise îi scrie împăratului Iosif al II-lea cerându-i să-l elibereze după mai bine de trei decenii de detenţie. Doar că, cei de la închisoarea Kufstein spuneau că nu mai ştiu nimic de deţinut.
Se încarcă comentariile...
