Ioan N. Roman, primarul-cărturar, pomenit la Constanţa. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“, a spus Nicolae Iorga

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 12 iulie 1931 a murit Ioan N. Roman, fostul primar al Constanţei, cel care şi-a legat destinul de Dobrogea fără s-o mai părăsească vreodată. Dobrogea l-a răsplătit dând numele său celei mai importante biblioteci a regiunii, unei şcoli şi unei străzi din Constanţa.

La 12 iulie, la împlinirea a 85 de ani de la moartea lui I.N. Roman, Arhiepiscopia Tomisului, Departamentul Cultural-Educaţional, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ Constanţa şi Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, au organizat simpozionul: „Ioan N. Roman, Patriarhul Dobrogei”. Slujba a fost ţinută de părintele Andrei, de la Mănăstirea Dervent. 

Ioan N. Roman (1866-1931) s-a născut la Ismail şi a studiat la şcolile din Sălişte, Hârlău şi Iaşi, înainte de a pleca la Bruxelles, unde a urmat concomitent Litere-Filozofie şi Drept. În 1882 îşi face debutul literar la revista Albina din Botoşani.

În 1892, I.N. Roman pleacă la Bucureşti, unde va fi prim-redactor la ziarul Adevărul, condus de fondatorul Alexandru Beldiman. Peste un an, pune bazele „Adevărului literar“, dar după scurt timp demisionează, fiind înlocuit de Tony Bacalbaşa. În 1893 începe colaborarea cu revista Familia din Oradea, sub conducerea lui Iosif Vulcan.

În 1897 obţine titlul de doctor în Drept „avec distinction“. Revine în ţară şi locuieşte un an la Curtea de Argeş, unde lucrează la Judecătorie. Este numit judecător la Medgidia şi îndeplineşte funcţia de primar timp de 4 luni, în 1899.

image

În mai 1900 vine la Constanţa, oraş pe care avea să nu-l mai părăsească niciodată. În 1910 devine primar al Constanţei. În acest răstimp, Ioan N. Roman insuflă urbei un aer cultural pentru care Nicolae Iorga a declarat că „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“.

Scrie articole în publicaţiile locale Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931, revista al cărei fondator este), Drapelul (unde era director-proprietar), Liberalul, Dobrogea Jună (în anii '20), dar şi în Neamul românesc (ziarul lui Nicolae Iorga) etc.

Ioan N. Roman şi-a dorit să ridice la malul mării un bust al marelui scriitor Mihai Eminescu. De altfel, el a fost primul care a donat bani, fiind cap de listă pe lista de subscripţie deschisă la Constanţa. El a donat suma de 1.000 de lei. Importante sume de bani au mai dat Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Elena Văcărescu, Cincinat Pavelescu, Hortensia Papadat Bengescu. 

„Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă şi cu excepţională înţelegere de mâna celui mai mare sculptor al României contemporane. Pe acest sculptor îl voi alege eu, şi eu singur îmi voi lua întreaga răspundere a alegerii“, spunea I.N.Roman, aşa cum aflăm dintr-un articol semnat de dr. Aurelia Lăpuşan în revista „Datina“. 

Sculptorul ales a fost Oscar Han (1891 – 1976), care a semnat un contract direct cu I.N.Roman pentru un bust din bronz de 1,50 metri al lui Mihai Eminescu şi figura simbolică reprezentând Elegia, în înălţime de 2,10 metri. 

Monumentul de pe falea Constanţei a fost inaugurat la 15 august 1934. P.S.S. Gherontie al Tomisului a oficiat slujba religioasă, iar Regele Carol al II-lea a dezvelit statuia.  

image

Vă mai recomandăm:

Misterul Farului Genovez de la Constanţa, descris de poeţi ca un „Crist care umblă pe ape“. Povestea de dragoste care a reînviat bătrânul far

Cadrilater, istoria ascunsă a unor graniţe semnate cu sânge - pământul românesc smuls Dobrogei de Marile Puteri
 

Insula Şerpilor, rana deschisă a României, de la stăpânirea bizantină la cea a „Sublimei Porţi“. Detalii din culisele faimosului proces de la Haga

Anatole Magrin, primul care a surprins Constanţa în imagini. Istoria fascinantă a celui care a fost fotograful regelui Carol I

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite