Istoria românilor, aruncată la coşul de gunoi: „Era singura reparaţie morală pentru victimele comunismului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Campanie de săpături la Periprava FOTO IICCMER
Campanie de săpături la Periprava FOTO IICCMER

Statul român îşi bate joc de memoria celor care s-au opus instaurării comunismului în România, după ce nu a mai susţinut campaniile arheologice de descoperire a mormintelor victimelor regimului opresiv şi i-a tras pe linie moartă pe cei care au săpat după osemintele lor.

În perioada 4 – 11 iulie, era programată o nouă campanie de săpături la Periprava, acolo unde în ultimii s-au descoperit peste 50 de morminte ale celor care au murit în colonia de muncă ce a funcţionat în apropierea localităţii. Proiectul, care a demarat în 2006, odată cu fondarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, se află acum în impas, este amânat, iar cei doi istorici-arheologi, care au făcut săpături an de an pentru găsirea rămăşiţelor celor care au fost ucişi de torţionari sau de condiţiile inumane din lagărele de muncă, sunt eliminaţi pe rând.

Mi s-a cerut să mă mut de la Cluj la Bucureşti“

Istoricul Gheorghe Petrov s-a dedicat cu totul acestui proiect în 2006, odată cu înfiinţarea IICCMER de către arheologul-istoric Marius Oprea. Primele săpături au avut loc la Cimitirul Săracilor de la Sighet, iar de mai mulţi ani şi-a îndreptat atenţia către Periprava, împreună cu câţiva foşti studenţi. „Am început de unii singuri să înfiripăm această nouă direcţie de cercetare, cu forţe minime şi cu bani şi mai puţini. Acum, chiar nu ştiu ce se întâmplă. Nu ni s-a spus direct că nu vom mai putea continua această muncă, dar, prin tot ceea ce face conducerea institutului, ne dă de înţeles că proiectele depuse de noi nu vor mai primi fonduri. Mi s-a cerut să mă mut la Bucureşti, eu fiind din Cluj, şi să vin zilnic la institut, ori munca mea nu este una de birou. Apoi, mi s-a luat maşina. Eu, când primeam vreo informaţie, mă deplasam dintr-un colţ de ţară în altul“, spune Petrov. 

El dezvăluie ce muncă minuţioasă se face înainte de începerea săpăturilor într-un colţ uitat de lume: „Ca să ajungi să faci săpături trebuie ca înainte să faci investigaţii de teren: te duci din poartă în poartă, unul te trimite la altul, în alt capăt de ţară. Aşa înfiripezi o poveste ca să poţi afla unde sunt nişte morminte pierdute. În unele cazuri găseşti, în altele nu. Durează până să aduci totul la un numitor comun: echipa, procurorii, legiştii. Eu începusem pregătirea la Periprava din iarnă, când am rezervat camere în singurul loc unde ne puteam caza în localitate. Toată lumea şi-a făcut programul după al nostru, adică în perioada 4 – 11 iulie“, spune Petrov.

Istoricul explică, în limbajul său ardelenesc, că „lucrurile nu mai au aşteptare pentru că a trecut atâta amar de ani“. Din păcate, spune el, „mor şi urmaşii victimelor, adică cei care au aşteptat o viaţă întreagă să le găsim părinţii şi bunicii, dar mor şi martorii, cei care ne-ar putea spune unde au fost aruncate trupurile neînsufleţite ale celor care au murit în lagărele de detenţie“. 

„Singura reparaţie morală pe care statul o putea face“

Gheorghe Petrov este trist, atâta vreme cât descoperirea gropilor comune şi a mormintelor victimelor regimului comunist era singura reparaţie morală care se mai putea face, de vreme ce statul nu a făcut nimic pentru ei timp de 30 de ani. „Ideea era să găsim aceste morminte, să îi identificăm pe aceşti oameni, altfel vor fi pierduţi pentru vecie. Vrem să îi redăm rudelor, să aibă aceştia unde să pună o floare şi să aprindă o lumânare“.

Istoricul Marius Oprea, al doilea om care şi-a dedicat tot timpul arheologiei crimelor comunismului, nu va ceda şi este convins că va putea relua săpăturile la Periprava în luna august. „Prin Fundaţia «Doina Cornea» vom strânge banii necesari continuării săpăturilor. Avem nevoie de aproximativ 20.000 de lei, pe care îi vom strânge. Nu e prima data când ne lovim de astfel de probleme“, spune Marius Oprea. 

 

De ce nu s-a respectat calendarul campaniei de săpături la Periprava 

Din punctul de vedere al Alexandrei Toader, directoarea IICCMER, calendarul campaniei de săpături de la Periprava nu a putut fi respectat întrucât în perioada 15 iunie – 3 iulie, când, conform calendarului, erau programate „aprofundarea documentării, organizarea şi pregătirea şantierului arheologic, elaborarea proiectului de acţiune“, Gheorghe Petrov a fost în concediu de odihnă, iar din 6 iulie, acesta nu s-a prezentat la program la sediul IICCMER, deşi, spune directoarea, iniţial fusese de acord cu condiţiile de detaşare. Până în acest an, prezenţa arheologilor la sediul institutului nu a fost necesară, ei mergând direct pe şantierele arheologice.

Cu toate aceste sincope, Alexadra Toader spune că principalul obictiv al Institutului este şi va rămâne investigarea riguroasă a crimelor din perioada comunistă şi identificarea celor care se fac vinovaţi de aceste abuzuri. „Toate proiectele în care IICCMER este implicat se derulează, de la momentul preluării mandatului meu, într-un cadru legal, bine organizat, iar şantierele  arheologice existente vor fi menţinute în preocupările instituţiei, prin cooptarea implicită de personal specializat în acest domeniu“.

Vă mai recomandăm:

Cum a rămas istoricul Marius Oprea şomer chiar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului pe care l-a fondat în 2005

Proiect de recuperare a memoriei deţinuţilor politic care au participat la lucrările de restaurare a Cazinoului în anii ’50

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite