Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
0Cât de tentaţi aţi fi să vizitaţi un loc care se numeşte Şerpăria (sau Yilanlîc, pe numele său turcesc)? Celebrele refrene care i-au fost dedicate ar fi avut alte rime şi cu siguranţă alt efect, dacă Vama Veche şi-ar fi păstrat denumirea originală.
Micul sat pescăresc de pe coasta Dobrogei a fost întemeiat de găgăuzi, turcii creştini ortodocşi, în anul de graţie 1811. După revenirea Dobrogei la patria-mamă în 1878, sălaşul şerpilor şi al găgăuzilor a fost colonizat. Alături trăiau tătarii din Hagilar, Hagieni-ul de astăzi. Otomanii au ridicat aşezarea în 1824 şi i-au dat numele în cinstea hagiilor, acelora care au făcut pelerinajul la Mecca.
Cu puţin înainte de Războiul de Independenţă din 1877, s-a născut şi Caracicula - Limanu din zilele noastre. Satul „ulmilor negri“ a fost populat apoi de germani din Basarabia, cărora li s-au adăugat românii.
Perechea faimoasă a satului Vama Veche, 2 Mai, s-a numit la origini Două Mai. Părintele său este Mihail Kogălniceanu, ilustrul om de stat implicat profund în soarta Dobrogei. Ca să dea viaţă ţinutului bătut de vânturi aspre şi scăldat de ape, Kogălniceanu a chemat aici scopiţi, sectanţii care practicau castrarea. Satul era preponderent locuit de ruşi-lipoveni şi spre ironia soartei, locul castraţilor este preferat acum de nudişti.
Ca o curiozitate, la ora actuală, comuna Limanu cu satele sale dimprejur are ortodocşi şi musulmani aproape în proporţie egală. Iar printre localnicii din Vama Veche mai întâlneşti ultimii găgăuzi din România. Îi numeri pe degetele de la o mână, au vârste venerabile şi formează cea mai mică minoritate din ţara noastră.
Aici, în zonă, a fost desemnată aria protejată Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai, unde se găsesc mai mult de 250 specii de floră şi faună marină. Custodele rezervaţiei este Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa din Constanţa. Se întinde pe ţărmul de 7 kilometri şi o suprafaţă de 5.000 hectare, dintre care peste 3.000 hectare fac parte din zona strict protejată. Dacă iubeşti marea, trebuie să ţii cont de Decalogul lui Neptun, cele 10 porunci care te învaţă să respecţi locurile. Pentru exemplificare, ştiaţi că un simplu chiştoc aruncat în apă are nevoie de 1-5 ani pentru a se degrada?
Aria protejată este vecină cu altă rezervaţie naturală, pădurea de la Hagieni (foto mangalia.ro). Ajungi la ea încumetându-te pe hârtoapele de calcar pe care localnicii şi-au cocoţat căscioarele din piatră. Are aproape 450 hectare pe care cresc specii de stejar, unde se cuibăresc broaşte ţestoase de uscat şi păsări atrase de climatul călduros, apropiat de cel mediteranean. Aici cresc vioreaua, brebenelul, brânduşa aurie, zambila, stânjenelul, bujorul, coada şoricelului sau iasomia.
„Pădurea Hagieni reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului, atât de diferit de cel litoral aflat la numai câţiva kilometri distanţă şi prin rarităţile faunistice care şi-au găsit refugiul în această insulă de vegetaţie înconjurată acum de culturi agricole. Puteţi găsi aici bălţi cu vegetaţie acvatică şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe, predominantă fiind o pădure naturală de tip submediteranean“, este descrisă rezervaţia pe site-ul local mangalia.ro.
Nu departe se află minunăţia de la Limanu, cu cele două lacuri de apă dulce şi sărată despărţite de un dig de pământ. Locul a fost exploatat turistic şi aşa a apărut Life Harbour Limanu, un mic port de estuar, unde odihnesc iahturile posesorilor de case de vacanţă şi unde s-a ridicat un complex de 5 stele.
În pereţii platoului de culoare roşie este săpată peştera de la Limanu, monument al naturii a cărui legendă spune că este un tunel care te poartă pe sub graniţă, în Bulgaria. Cu nenumărate galerii care compun un labirint subteran, peştera are peste 3.600 metri lungime, fiind cea mai lungă peşteră din Dobrogea. Speologii au catalogat-o drept un Stonehenge al acestor meleaguri.
Dincolo de Limanu este Albeştiul, străjuit de pădurea de la Hagieni. Pe platoul situate la 500 metri spre sud, găseşti un sit arheologic ce face parte din patrimoniul naţional: aşezări romane, cu o villa rustica din secolele II-IV, tumuli şi un sanctuar preistoric. În satul alăturat Coroana întâlneşti alte vestigii arheologice, o fortificaţie din secolul IV înainte de Hristos sau o fostă oierie din secolul IV după Hristos.
Peştera Limanu - cea mai lungă din Dobrogea Foto alpinet.org
Dincolo de cherhanalele şi de terasele de pe plaja Vama Veche, zona este frumoasă şi pentru pelerinaj. Treceţi pragul bisericuţei din piatră de la Vama Veche, ce poartă dublu hram, al Sfântului Ilie şi al Sfântului Andrei. Iar dacă vreţi să sărbătoriţi Naşterea Maicii Domnului (sau Sfântă Mărie mică), la 8 septembrie, mergeţi la măsnătirea Limanu-Hagieni, care poartă acest hram. Lăcaşul de cult este situat pe malul lacului Limanu, la 12 kilometri de Mangalia pe DJ 391 ce leagă Mangalia de localitatea Negru-Vodă. La Km 9 se intră în stânga spre pădurea Hagieni şi se ţine drumul dintre pădure-lac (dreapta) şi câmpie (stânga) până la locul numit „La gutui“. „Este un mic paradis pentru refacere sufletească“, îl descriu iubitorii locului.
Vă mai recomandăm
Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei
Se încarcă comentariile...
