Mama româncei care a supravieţuit zece ani prizonieră în beciul groazei: „Am spus la Poliţie că e dispărută, nimănui nu i-a păsat“
0
Mihaela Maricela, o româncă de 29 de ani, a fost salvată joi, 23 noiembrie, de carabinierii italieni, din iadul în care a trăit timp de zece ani: a fost prizonieră într-un subsol, într-o baracă din Calabria, în sudul Italiei, fără curent electric, printre şoareci şi insecte. Tânăra a fost violată de nenumărate ori şi a născut de două ori.
În încăpere, carabinierii au găsit mizerie de nedescris, inclusiv găleţi pline cu fecale. Într-un colţ, pe un cadru de fier, era înlănţuită tânăra aproape paralizată. Alături de ea era o fetiţă aproape leşinată. Cu ultimele puteri, femeia le-a povestit oamenilor legii coşmarul ei: în urmă cu zece ani a fost îngrijitoarea mamei bărbatului care a transformat-o în sclavă. După moartea bătrânei, nimeni nu a mai salvat-o din ghearele monstrului.
„O punea să-şi mănânce propriile excremente“
Presa italiană a trata pe larg subiectul şi a descris coşmarul prin care a trecut românca: „Îi spărgea capul şi i-l cosea cu nailon de undiţă. O ţinea izolată şi legată de pat de zece ani. O punea să-şi mănânce propriile excremente sau îi dădea alimente alterate. A violat-o chiar şi în timpul celor două perioade de graviditate“. Vecinii ştiau ce se întâmplă în baraca groazei, a comentat tot presa italiană, dar nimeni nu a anunţat autorităţile.
Carabinierii au ajuns la ea după ce, în urma unui control de rutină, l-au depistat pe Aloisio Francesco Rosario Giordano, de 52 de ani, care se plimba prin zonă cu un triciclu în care se afla şi fiul de nouă ani al celor doi. Copilul era murdar şi subnutrit.
Bărbatul mai fusese condamnat în anul 1995 la cinci ani de închisoare pentru că a sechestrat o altă tânără. Oamenii legii au găsit atunci o bucată de lemn cu care o sodomiza pe femeie, dar şi diverse alte obiecte folosite pentru practici sexuale. Din fericire, ea a reuşit să scape şi a anunţat oamenii legii. Jurnaliştii italieni spun că Giordano are studii în materie de drept, pe care însă nu le-a terminat. Îşi câştiga existenţa ca vânzător de piese auto.
Italia, raiul visat
Mihaela Maricela locuia în comuna Cerchezu din Constanţa. Avea doar trei luni când mama sa, Maria Trofoşilă, a luat-o în braţe şi a fugit cu ea în lume, dintr-un sat din judeţul Vaslui. „Tatăl ei, Costică, era student la Facultatea de Drept. A văzut că sunt harnică şi frumoasă şi ne-am luat, dar foştii mei socri însă nu m-au vrut, că eram săracă. Atunci, ca să nu îngreunez situaţia părinţilor mei, am luat fetiţa, m-am urcat în tren şi am venit la Cerchezu, unde aveam o soră“, povesteşte Maria Trofoşilă, mama victimei, contactată de jurnaliştii „Adevărul“. Pentru a-şi scăpa familia de sărăcie, Mihaela a decis să plece în Italia. O vreme, i-a trimis mamei diverse sume în euro, pentru copilul ei, pe care-l făcuse cu un tânăr din satul 2 Mai. Apoi, femeia nu a mai ştiut nimic de fiica ei.
Vitoria Lipan de Constanţa
„Mă gândeam că va veni, că o mai trece un an, doi... Am fost la biserici, am făcut colive şi am dat pomelnice, mă rugam la Dumnezeu să vină fata mea acasă. Unii îmi spuneau: «Fata ta e moartă, are un cap de cenuşă», dar eu niciodată nu mi-am pierdut speranţa că într-o zi va veni“, mărturiseşte mama Mihaelei. Când a văzut că trec anii şi că fiica ei nu dă niciun semn de viaţă, a plecat să o caute în Italia. Traseul femeii disperate aduce cu cel al personajului Vitoria Lipan, din romanul „Baltagul“.
Timp de trei luni a încercat să-i dea de urmă, lipind afişe pe stâlpi şi întrebând în stânga şi în dreapta de fata ei. Dar încercările disperate nu au dat niciun rezultat. „Am fost în Italia cu nişte vecini care lucrau acolo. M-am dus şi eu la muncă, dar mai mult să caut fata. Am intervenit la adresa de la care primeam eu banii, dar nimic. Am pus poze cu ea pe stâlpi, dar nimeni nu o văzuse“, povesteşte femeia. Vecinii care au însoţit-o, care lucrau şi ei în Italia, au luat legătura şi cu carabinierii, dar nimeni nu a luat în serios disperarea unei mame.
Femeia spune că nu s-a priceput să facă mai mult şi că nimeni nu a învăţat-o să o declare dispărută în mod oficial. „Nici aici, în România, nici în afară nu mi-a spus nimeni ce să fac. Eu sunt femeie simplă, bolnavă, mai am şi alţi nepoţi cu probleme, dar nimeni nu m-a ajutat. Şi la poliţie la noi, când m-au chemat să îi fac buletinul, eu le-am spus că e dispărută, dar nimănui nu i-a păsat“, plânge femeia şi de bucurie, şi de disperare, aflând în ce condiţii a trăit copilul ei.
„Ce-o fi suferit sufleţelul ei acolo! Nici noi nu suntem bine aici, dar mi s-a frânt sufletul! Chiar dacă copiii nu sunt făcuţi de bunăvoie, vreau să vină cu toţii acasă sănătoşi. Să-i spăl eu cu mânuţele mele. Că am aşteptat atâţia ani. Să le dea Dumnezeu sănătate autorităţilor care au găsit-o. Că eu am întrebat şi păsările cerului. Mă opream la pomi şi întrebam «Oare nimeni nu a văzut-o, nimeni nu a auzit-o?»“, adaugă Maria Trofoşilă.
Primul mesaj după zece ani: „Mama, sunt bine“
După ce a fost salvată din iad, femeia a auzit vocea fiice sale după zece ani. A primit un telefon în care i s-a spus că fiica ei este în viaţă, dar foarte grav bolnavă. „Mi-au dat-o la telefon. Fata a apucat să-mi spună: «Mama, sunt bine», apoi bărbatul care era cu ea i-a luat telefonul din mână şi mi-a zis că fata mea nu mai poate vorbi, pentru că este foarte bolnavă“, spune femeia. În prezent, Mihaela Maricela este internată într-o unitate sanitară din Italia, iar minorii - într-un centru de asistenţă socială.
„Românii nu sunt văzuţi bine în Italia“
Dragoş Eugen Dumitru, coordonator naţional al Federaţiei Asociaţiilor Românilor din Italia, spune că, în general, se colaborează bine cu consulatul sau ambasada, dar angajaţii sunt depăşiţi, întrucât nu pot gestiona un număr de două milioane de români, care, dacă nu au probleme, le produc, începând de la cumpărarea unei sticle de vin pe care o beau în faţa magazinului până la săvârşirea de infracţiuni. În al doilea rând, spune el, „dacă te duci să reclami un caz în care este implicat un român, nu prea se agită autorităţile din cauza faptului că românii sunt văzuţi foarte rău şi nu din cauza unei idei preconcepute, ci create în timp tot de români. Îmi aduc aminte când am venit în Italia eram foarte puţini români şi exagerat de bine primiţi. Între timp, lucrurile s-au mai schimbat“, spune el. Neoficial, în Italia trăiesc peste două milioane de români.
Te-ar putea interesa şi:
Tânără româncă torturată şi sechestrată timp de 10 ani în Italia
Se încarcă comentariile...
