Mănăstirea ctitorită de Gigi Becali, lăsată în beznă de hoţi. „Ne-au furat şi ultimul generator de curent“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mănăstirea Colilia de lângă Cogealac, judeţul Constanţa Sursa Arhiepiscopia Tomisului
Mănăstirea Colilia de lângă Cogealac, judeţul Constanţa Sursa Arhiepiscopia Tomisului

Mănăstirea Colilia din judeţul Constanţa, una dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult din Dobrogea, a fost prădată de hoţi, care au furat generatoarele ce asigurau lumina, căldura şi apa curentă.

Două generatoare au fost furate în noaptea de 23 spre 24 octombrie. Acestea fuseseră cumpărate cu mari eforturi de mănăstire, la începutul anului.

„La începutul anului 2017, maica stareţă Rafaela a fost nevoită să facă un împrumut pentru a achiziţiona un generator de o capacitate mai mare (la care încă mai are de plătit), pentru a asigură lumina şi căldură în mânăstire şi în locuinţele sociale care aparţin mănăstirii. Cel de-al doilea generator era folosit pentru a le asigură apa curentă în mânăstire“, relatează Laura Caloean, de la Biroul de presă al Arhiepiscopiei Tomisului.

Mănăstirea Colilia rămăsese cu un ultim generator, mai vechi şi depăşit de nevoile obştei. „Mai avem un generator mai vechi, care abia face faţă. Ca să putem aprinde lumina, trebuie să scoatem frigiderele din priză. Dacă vrem să călcăm ceva, la fel, iar căldură nu avem deloc!”, a spus stareţa Rafaela care-şi făcea speranţe că va putea face rost de bani ca să cumpere un generator să le ajute peste iarnă.

Dar în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, hoţii au furat şi ultima sursă de lumină, apă şi căldură a mănăstirii. Totul s-a întâmplat deci în decursul a 10 zile. Întrebată cu ce poate fi ajutată, stareţa Rafaela a răspuns: „Ne-au furat şi ultimul generator. Rugaţi-vă pentru noi!“.

„Dar ştiu că au nevoie de mai mult, aşa că m-am gândit să încerc să fac un apel pentru a le veni în ajutor. Iar cei care vor dori să facă acest lucru o pot face în contul Mănăstirii „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – Colilia, cu sediul în comuna Cogealac, judeţul Constanţa. Contul are nr. RO41BTRLRONCRT0221819101 deschis la BANCA TRANSILVANIA sau luând legătură cu maica stareţă la numărul de telefon 0767.937.095. Orice ajutor, oricât de mic, este binevenit!“, roagă Laura Caloean. 

Istoria frumosului lăcaş de cult

Mănăstirea Colilia este situată la 70 kilometri de municipiul Constanţa, aproape de comuna Cogealac, şi a fost reconstruită în anii 2000 datorită sprijinului financiar al lui Gigi Becali.

Lăcaşul de cult are o istorie aparte, fiind construită de germanii stabiliţi în satul Colilia din Dobrogea, în anul 1880. Pe atunci trăiau aici 340 romano-catolici. 

În 1934, biserica romano-catolică a fost finalizată, dar enoriaşii germani aveau să se bucure puţin timp de ea. În anii `40, comunitatea de nemţi a emigrat în Germania, iar satul, situat la 13 kilometri de Cogealac şi 48 kilometri de Constanţa, a fost depopulat încetul cu încetul.

Frumoasa biserică a ajuns o ruină în timp, fiind folosită pentru adăpostirea păstorilor. La instalarea sa în Arhiepiscopia Tomisului, Înalt PreaSfinţitul Teodosie a dorit să readucă la viaţă Colilia, astfel că în mai 2006 a adus aici măicuţe ortodoxe care să aibă locul în grijă. Călugăriţele au curăţat ruinele, au amenajat un mic locaş unde să vieţuiască şi au căutat filantropi pentru refacerea bisericii, găsind salvarea în persoana lui Gigi Becali, care a donat peste 2 miliarde lei vechi.

Biserica trebuia, însă, să intre în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, fiind romano-catolică şi aparţinând Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucureşti. Prin bunăvoinţa ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop-mitropolit romano-catolic de Bucureşti, actul de donaţie al proprietăţii - care era compusă din biserică şi mai multe hectare de teren aferent - a fost semnat.

Colilia a intrat astfel în proprietatea Arhiepiscopiei Tomisului, devenind lăcaş de cult ortodox. La inaugurarea din noiembrie 2006, totuşi, ierarhii catolici au lipsit, iar în cuvântarea arhiepiscopului Teodosie a fost omis gestul creştinesc făcut de Biserica Catolică, mulţumindu-i-se doar binefăcătorului Becali.

Colilia, mănăstirea din Constanţa ctitorită de Gigi Becali Sursă foto Arhiepiscopia Tomisului

Colilia mănăstirea din Constanţa ctitorită de Gigi Becali Sursă foto Arhiepiscopia Tomisului

Unul dintre marii teologi ai României s-a născut în Colilia, la 13 ianuarie 1914.

Este vorba despre preotul Rafael Friedrich, rector al Seminarului arhiepiscopal din Bucureşti şi profesor al Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif“ din Iaşi.

Părintele Friedrich a fost arestat de comunişti în iunie 1949, împreună cu Fericitul Anton Durcovici, episcop şi martir, pe când mergeau să administreze sacramentul Mirului în Parohia Popeşti-Leordeni. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Sighet, unde episcopul Durcovici avea să moară în decembrie 1951.

Preotul Rafael a fost întemniţat timp de 7 ani, reluându-şi locul la catedră după liberare. A încetat din viaţă la 11 mai 1969, fiind înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Ca un semn fericit, măicuţa care a reuşit renaşterea obştei de la Colilia poartă numele monahal de Rafaela şi este stareţa mănăstirii. 

Povestea spusă de măicuţe

Pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului este relatată povestea completă a Coliliei, un sat astăzi dispărut. Întemeiat cu secole în urmă de ciobani transhumati şi purtând numele unei plante de stepa, satul Colilia, din comuna Cogealac, mai există astăzi doar în amintire.

Stabiliţi aici prin anii 1880, germanii au fost pentru localnici un model de gospodărie şi prosperitate. Între anii 1901-1934 germanii au înălţat o biserică româno-catolică, construcţie impunătoare cu ziduri de piatră,devenită un simbol al aşezării, iar din anul 1940, când germanii au părăsit Dobrogea, biserică a fost folosită de ceilalţi locuitori.

În perioada comunistă, la sistematizarea rurală din 1968-1969, satul Colilia a fost propus pentru desfiinţare şi sub loviturile buldozerelor, a dispărut. Pe locul vechilor construcţii se mai văd doar movile de moloz, fiecare movilă, o gospodărie, o familie aflată la răscruce.

O biserică osândită

O dată cu satul, şi biserica a fost condamnată la pieire. S-au adus utilaje şi s-a ordonat dărâmarea sfântului locaş. Dar piatra sfinţită nu a cedat, nu s-a produs nici măcar o fisură în vechile ziduri.

Lăsat în părăsire, cu timpul, ce n-au reuşit boldozerele, au reuşit răufăcătorii care au furat tot ce se putea, iar ciobanii au transformat locaşul în adăpost pentru animale. Biserica a rămas fără acoperiş, geamuri, uşi, doar cu zidurile laterale. Păsările cerului au luat în stăpânire pereţi goi, aşezându-şi cuiburi prin unghere, iar ierburile şi-au înfipt rădăcinile în pereţii de piatră.

Răbdătoare şi tăcută, martoră a atâtor evenimente, biserică şi-a aşteptat credincioşii risipiţi în toate colţurile lumii.

Mănăstirea <Bisericii salvate>

Imaginea tristă a bisericii singuratice a impresionat pe fiecare credincios. Trebuia făcut ceva pentru biserică şi numai prin jertfă aceasta se putea salva!

În luna mai 2006 au venit aici patru maici care, cu binecuvântarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, sub îndrumarea maicii Rafaela, au întemeiat o obşte monahala. Maicile şi-au improvizat adăpost în încăperile laterale ale bisericii, pe care le-au acoperit cu ce şi cum au putut. Într-un cort au amenajat un paraclis.

Ca într-o gospodărie nouă, maicile s-au apucat de lucru: au curăţat ierburile, au stivuit pietrele, au scos gunoiul adunat, cca  cincisprezece camioane de gunoi, atât timp cât biserică a fost folosită că grajd. S-a montat o centrală eoliană pentru alimentarea cu energie electrică, s-a rezolvat şi alimentarea cu apa curentă de la izvor. 

Mănăstirea Colilia din judeţul Constanţa

Zidiri noi la Colilia 

1. Biserica renăscută. Refăcută după proiectele arhitectului Teodor Ion din Constanţa, bisericii i s-a făcut acoperişul (în exterior în două ape, în interior boltit), s-a îndepărtat tencuiala exterioară şi s-a scos în evident piatră zidurilor; s-au păstrat ancadramentele ferestrelor şi brâurile de Stucaturi în registrul superior, în culori armonioase, iar treptele de la intrare din marmură albă; s-au montat uşi masive şi strane din lemn de stejar lucrate la Humuleşti-Neamţ. În interiorul bisericii, opt coloane susţin acoperişul şi delimitează absidele naosului. 

Catapeteasma este sculptată tot în lemn de stejar, iar icoanele au fost realizate de pictoriţă Cojocaru din Tulcea. Biserică a fost pictată în fresco, în culori calde, luminoase, de pictorul Bejan Paraschiv din Galaţi.

2. Paraclisul. Piatră de temelie a locaşului a fost sfinţită la 13 septembrie 2007. Catapeteasma este din zid, cu icoane pictate, cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

3. Agheasmatarul (la Izvor). Cu aspect de pavilion deschis, în stilul fântânilor greceşti, este amplasat la 300 de metri de mănăstire, lângă izvor şi are hramul Sfântului Nectarie Taumaturgul.

4. Clopotniţa. La intrarea în mănăstire s-a construit turnul-clopotniţa, înalt de 17 m, cu magazin de obiecte bisericeşti şi foişor de observare a împrejurimilor.

5. Casa maicilor, Arhondaric. Are etaj şi adăposteşte stăreţia, trapeza, zece chilii şi dotările aferente.

Obştea mănăstirii îşi sporeşte activitatea şi pe plan social-filantropic. S-au construit douăzeci de căsuţe pentru înfiinţarea unui azil de bătrani.

Bucurie împlinită

De la un sat dispărut şi o biserică osândită, la Colilia a apărut o adevărată aşezare monahala cu viaţă de rugăciune, un loc plăcut şi liniştit.

Obştea Mănăstirii <Intrarea în Biserică a Maicii Domnului>, cele nouă vieţuitoare sub îndrumarea maicii stareţe  Rafaela şi a părintelui duhovnic Ghelasie aşteaptă cu bucurie pe toţi credincioşii spre a fi împreună rugători.

Cu bucurie împlinită ne gândim cum <mulţi ani Maica Domnului a plâns lângă ruinele de la Colilia. Prin sfintele ei rugăciuni, mila lui Dumnezeu a coborât peste biserică şi ne putem închină azi într-o sfântă mânăstire ce se înaltă spre Sfintei Treimi>.

Binecuvântări 

- 10 Decembrie 2010 - Izvorăşte mir dumnezeiesc din veşmântul Mântuitorului, din icoana Maicii Domnului.

De asemenea pe veşmântul iconostasului a rămas impregnată urma tălpiţei Maicii Preacurate, Născătoare de Dumnezeu.

Localizare: sat Colilia, comuna Cogealac, la 48 km de Constanţa - Mihail Kogălniceanu, apoi pe şoseaua Târguşor - spre Cheia - Grădina. După satul Grădina, pe drum pietruit, la stânga până la mănastire“. 

Pe aceeaşi temă: 

Biserica pe care comuniştii n-au reuşit s-o demoleze. Cum a fost transformat un lăcaş de cult catolic într-unul ortodox

Sărbătoare la Colilia. Biserica romano-catolică a germanilor din Dobrogea a fost refăcută de Gigi Becali

VIDEO Slujbă pentru eliberarea lui Gigi Becali, oficiată de ÎPS Teodosie în mănăstirea ctitorită de latifundiar

Mănăstire ctitorită de Becali, drumul de la proprietate romano-catolică la „ograda“ lui Teodosie - detaliul neştiut al unei donaţii

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite