Marea Neagră, formată din două mări suprapuse. Stratul subţire, de la suprafaţă, ţine în viaţă ecosistemul marin

Ecologiştii marini se întreabă dacă Marea Neagră va reuşi să supravieţuiască schimbărilor climatice păstrându-şi caracteristicile care o fac unică în lume. Datele puse la dispoziţie de cercetătorii de la Institutul de cercetare şi Dezvoltare Marină Grigore Antipa din Constanţa sunt îngrijorătoare.

Bazinul Mării Negre reprezintă un ecosistem cu particularităţi unice, printre care se numără şi faptul că straturile de apă nu se amestecă aproape niciodată - arată specialiştii Mare Nostrum, cea mai puternică organizaţie nonguvernamentală care protejează Marea Neagră.

Marea Neagră este reprezentată ca două mări suprapuse: una este de suprafaţă, în coloana 0-200 metri, ocupând 10% din volumul total, cu viaţă; iar a doua, în profunzime, sub 200 metri, reprezentând 90% din volum, care este anoxică, cu hidrogen sulfurat şi fără viaţă. Stratul subţire superior al apei (până la 150-200 metri) este cel care susţine viaţa în ecosistemul Mării Negre. 

Dar efectele schimbărilor climatice se manifestă la nivelul Mării Negre prin: eroziunea costieră, eutrofizarea, poluarea, declinul biodiversităţii, degradarea peisajelor. 

„Gravitatea şi rapiditatea manifestării acestor schimbări climatice a transformat Marea Neagră într-una dintre cele mai importante zone marine din lume, iar elaborarea unui plan de măsuri pentru conservarea ecosistemului marin devine absolut necesară“, atrag atenţia reprezentanţii Mare Nostrum.

Actualmente, ecosistemul Mării Negre este considerat a fi unul din cele mai degradate ecosisteme, iar acest lucru se reflectă în:

1. Cantitatea de oxigen din Marea Neagră a scăzut cu 44% în perioada 1955 -2015, iar adâncimea de penetrare a oxigenului din bazin a scăzut de la 140 m în 1955 la 90 m în 2015, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare anuală înregistrată în această perioadă.

2. Evoluţia anuală a temperaturii apei din Marea Neagră (la staţia Constanţa) creşte cu +0,02°C/an şi s-a observat tendinţa descrescătoare a salinităţii, cu o medie de 0,01PSU/an. (INCDM, 2012).

3. Fenomenele de îngheţ: Din 1929 până în 2012 au avut loc 16 astfel de evenimente, cele mai frecvente în luna februarie (luna cu temperaturi minime ale aerului şi apei mării).

Specialiştii în problemele Mării Negre se adună marţi, 6 martie, la hotel Ibis Constanţa, pentru a discuta un set de măsuri eficiente pentru combaterea degradării ecosistemului marin. Evenimentul face parte din proiectul „Marine Knowledge Sharing Platform for Federating Responsible Research and Innovation Communities – MARINA“ şi are ca scop identificarea de soluţii pentru limitarea efectelor produse de schimbările climatice asupra ecosistemului marin. La eveniment vor lua parte peste 20 de reprezentanţi ai mediilor de interes din Constanţa: cercetare, mediul academic, mediul economic, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile. 

Rezultatele obţinute în cadrul acestui atelier, împreună cu rezultatele altor ateliere organizate în cadrul proiectului MARINA, vor fi raportate către Comisia Europeană şi vor constitui modele ale unor viitoare activităţi/proiecte şi a politicilor şi cercetărilor viitoare. Rezultatele vor fi disponibile pe platforma MARINA pentru toţi cei interesaţi de aspecte legate de mediul marin şi de cercetarea şi inovarea responsabilă (RRI).

Acestea vor fi prezentate şi discutate la evenimentele naţionale şi internaţionale ce abordează problemele mediului marin şi cercetarea şi inovarea responsabilă (RRI). Acest tip de ateliere mai este organizat în 14 state partenere ale proiectului MARINA din Europa, precum Italia, Spania, Franta, Portugalia, Cipru, Turcia, Danemarca, Polonia, Belgia, Estonia, Irlanda. Tematica atelierelor diferă de la ţară la ţară: Marine Transportation, Marine Biotechnology, Sea Transportation and Maritime Spatial Planning, Blue Growth.

Scopul atelierelor este de a implica toţi cetăţenii şi grupurile de interese în dezbaterile participative, consultări şi activităţi de co-creare. Pentru mai multe informaţii privind proiectul şi subiectele abordate de alte ţări poate fi accesată pagina http://www.marinaproject.eu/. 

Pe aceeaşi temă: 

Apele Mării Negre: de unde vin şi de câte feluri sunt

Secretele din adâncuri: lucruri mai puţin ştiute despre Marea Neagră