Misterioasa peşteră-labirint a României. Caverna de la Limanu şi legendele sale străvechi care o aseamănă lui Keiris, grota unde dacii au fost zidiţi de romani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peştera Limanu - cea mai lungă din Dobrogea Sursă foto alpinet.org
Peştera Limanu - cea mai lungă din Dobrogea Sursă foto alpinet.org

Un labirint de 12 hectare se întinde pe sub platoul de la Limanu, comuna care reuneşte vestitele sate turistice 2 Mai şi Vama Veche. Peştera de la Limanu este considerată exemplul perfect de labirint subteran, cu galerii întortocheate ce au înflăcărat imaginaţia pasionaţilor de mistere.

Fiind situată lângă graniţa cu Bulgaria, caverna de la Limanu are faima de a fi un tunel ce purta fugarii dincolo de frontieră.  

„Unii cercetători consideră că cel puţin o parte din galerii au fost în întregime săpate de om, în multe locuri fiind evidentă dăltuirea pereţilor. Văzută în plan, reţeaua de galerii seamănă mai degrabă cu harta străzilor unui oraş neglijent sistematizat. Folclorul local a transmis faptul că galeriile s-ar întinde prin beciuri şi fântâni din Limanu până în Bulgaria sau chiar Turcia!“, scriu iubitorii locului.

O legendă străveche îi sporeşte farmecul. Peştera de la Limanu ar putea fi Keiris, caverna unde dacii din Dobrogea s-au refugiat din calea romanilor după moartea lui Burebista. Se întâmpla în jurul anului 30 înainte de Hristos, pe vremea când ţinutul era stăpânit de Dapyx, un rege al geţilor care împărţea Dobrogea cu Roles şi Zyraxes. În lupta pentru putere, Dapyx a fost răpus de romanii chemaţi de Roles în ajutor. Dacii lui Dapyx s-au refugiat în peştera de la Keiris, pregătiţi să străbată labirintul pentru a ieşi la suprafaţă, dar romanii i-au zidit înăuntru. Arheologii n-au găsit niciodată locul exact al peşterii Keiris, dar Limanu pare a se potrivi cel mai bine legendei, având pereţii parcă dăltuiţi de om.

Peştera de la Limanu mai are o particularitate. Deşi este într-un areal al lacurilor şi al Mării Negre, este atât de ermetică, încât nici apa n-a putut pătrunde, astfel că aici nu găseşti stalactite sau stalagmite.
Caverna este cunoscută şi sub alte nume, cum ar fi Caracicula (vechea denumire a aşezării Limanu), sau La Lilieci, sau la Icoane - datorită unor chipuri sculptate în piatră ce păzeau odinioară intrarea. Inclusă în situl Natura 2000, peştera de la Limanu este unul dintre cele trei adăposturi din România pentru liliecii cu potcoavă - Rhinolophus mehelyi. Specia a fost diminuată de la peste 5000 exemplare la circa 300 indivizi.

Ecologiştii atrag atenţia asupra vulnerabilităţii peşterii, care este magnet pentru căutătorii de comori. Sistemele de protecţie au fost distruse, iar vizitatori au pătruns cu făclii îmbibate în motorină. Uneori au făcut aici foc de tabără, ceea ce a dus la izgonirea faunei.

Accesul în sit se face de pe şoseaua Constanţa-Mangalia DN39, mergând spre Limanu, pe un drum judeţean. Peştera este localizată la 5 kilometri de Mangalia.

Coordonate: Longitudine N 43º 48' 25''; Latitudine E 28º 31' 27''
Suprafaţă: 12 ha
Clasificare: Clasa B
Nr. Hidro: 1 / 5210 - Bazinul Lacul Mangalia - Pârâul Albeşti
Masiv Muntos: Dobrogea de Sud
Localizare: comuna Limanu / Constanţa
Denivelare: 5m (-5) (+0)
Dezvoltare: 3200m
Altitudine Absolută: 25m
Custode: Grupul de exploatări subacvatice şi speologice

Peştera-labirint de la Limanu Sursă foto speologie.org

Sursa foto speologie.org

Vă mai recomandăm

Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai

FOTO VIDEO Poveşti de dragoste cum nici bunicii nu trăiau. Cele mai frumoase cereri în căsătorie, în văzul lumii

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite