Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Misterul Monumentului Victoriei din centrul Constanţei, statuia care urma să fie demolată după Revoluţie: „Unii cereau asfaltarea Canalului Dunăre-Marea Neagră“

0
15 Oct 2019 13:25:07
Autor: Mariana Iancu
Monumentul Victoriei FOTO M.I.
Monumentul Victoriei FOTO M.I.

Statuia, dezvelită la 25 octombrie 1968, de Ziua Armatei, dată la care în anul 1944 Armata Română a intrat în oraşul Carei preluând controlul asupra întregului teritoriu pierdut în urma Dictatului de la Viena din 1940, a rămas în memoria colectivă ca fiind un monument al socialismului.

Statuia este impunătoare şi domină centrul Constanţei. Monumentul care este aşezat pe o platformă de 600 mp şi are o înălţime totală de 15 metri înfăţişează o tânără ţinând în mâna dreaptă o ramură de măslin. Basorelieful din latura dreaptă reprezintă o scenă de pe front, în schimb, cel din stânga ar putea fi interpretat ca având influenţă socialistă, fiind stilizate unele dintre activităţile de bază ale locuitorilor acestui ţinut dobrogean: culesul strugurilor, recoltarea grâului.
 
Evenimentul dezvelirii statuii a fost consemnat în ziarele locale de la acea vreme. Spre exemplu, în Ziarul „Dobrogea Nouă“ de sâmbătă, 26 octombrie 1968, „Ieri, consemna autorul I Cîmpeanu, într-o atmosferă sărbătorească , cu prilejul Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a avut loc, în Constanţa, solemnitatea dezvelirii monumentului victoriei. Solemnitatea a fost deschisă de tovarăşul Ion Poppa, vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Constanţa, care  a subliniat, în câteva cuvinte, importanţa monumentului, adresând totodată, calde cuvinte de felicitare autorului şi urări de noi succese pe tărâmul nobil al artei, în creaţia sa. «Simbolizând glorioasele tradiţii de luptă ale poporului nostru, idealurile de libertate pentru care a dat atâtea jertfe nemuritoare, monumentul pe care îl dezvelim astăzi, a spus vorbitorul, sugerează, în acelaşi timp, hotărârea poporului român de edificare a socialismului în patria noastră, de a apăra independenţa şi suveranitatea sa naţional㻓.
 
 
Momentul inaugurării - Dobrogea Nouă, ziar aflat în arhiva Bibliotecii I.N. Roman 
 
La solemnitate, aflăm din aceeaşi publicaţie, au luat parte tovarăşii Ion C. Petre, George Crişova, Ion Tudor, secretari ai Comitetului Judeţean Constanţa al PCR, general-locotenent Ionel Vasile, adjunctul ministrului Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru cultură şi artă, Boris Caragea, artist al poporului, autorul monumentului, activişti ai Comitetelor popular judeţean provizoriu şi Consiliului popular municipal, din cadrul Comitetelor judeţean şi municipal de cultură şi artă, generali, ofiţeri superiori, comandanţi de mari unităţi militare, oameni ai muncii, militari, pionieri.
 
A luat cuvântul apoi tovarăşul Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru cultură şi artă, care a spus între altele: „Sărbătorirea din anul acesta a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România capătă aici, în frumosul oraş Constanţa, o semnificaţie deosebită, prin dezvelirea, în această zi, a Monumentului victoriei, realizat de binecunoscutul artist Boris Caragea. Monumentul acesta este închinat eroilor patriei, celor ce şi-au jertfit viaţa pentru eliberarea ţării, aşa cum au făcut-o şi înaintaşii lor de-a lungul istoriei multiseculare a poporului român. Este monumentul victoriei depline a insurecţiei naţionale antifasciste, victorie cucerită prin apriga luptă care a făcut posibilă alăturarea ţării noastre, cu întregul ei potenţial militar şi economic, la coaliţia antihitleristă. Monumentul pe care-l dezvelim este, în acelaşi timp, al victoriei socialismului, visul de aur al întregii omeniri, vis pe care îl trăim aievea“, şi-a încheiat tovarăşul discursul. 
 
Propusă pentru a fi demolată 
 
Statuia a rămas un reper în centrul oraşului de la malul mării Negre până după Revoluţie, când s-a pus problema demolării ei. „După revoluţie a fost o furie colectivă: să demolăm tot. Au fost mulţi care au cerut acest lucru, însă statuia a fost salvată doar pentru că ea a fost realizată de artistul Boris Caragea. De altfel, tot atunci, unii cereau asfaltarea Canalului Dunăre-Marea Neagră“, îşi aminteşte istoricul Valentin Ciorbea. El crede că artistul a fost nevoit să insereze ceva elemente care ar putea fi interpretate ca fiind socialiste întrucât altfel nu i-ar fi putut fi acceptată lucrarea la acea vreme. Ideea de a reprezenta victoria cu ajutorul unei femei este o practică întâlnită încă din Antichitate, odată cu descoperirea pe insula Samothraki a statuii Victoria, opera de artă expusă la Muzeul Luvru.
 
Sculptorul oficial al regimului comunist
 
 
 
 
 
Artistul Boris Caragea este considerat sculptorul oficial al regimului comunist. S-a s-a născut la 24 ianuarie 1906, la Balcic (Cadrilater), crescând pe Coasta de Argint a Mării Negre, aşa cum era denumit vechiul pământ românesc. Fiu al mării, Boris şi-a câştigat un timp existenţa ca barcagiu.
Pe Boris l-a învăţat să sculpteze un tânăr armean, Hrandt Avakian. Ajuns la Bucureşti, a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-l profesor pe un alt mare sculptor, Oscar Han, dar a luat şi studii particulare de la Dimitrie Paciurea. 
De numele său se leagă mai multe opere de artă: Discobolul din Parcul Dinamo, Aruncătorul cu discul din Constanţa, bustul lui Emil Racoviţă, Arcaşul din Cap Caliacra, Basorelieful de pe faţada Operei Române din Bucureşti, dar şi Monumentul ostaşului sovietic din Iaşi. Tot după planurile sale a fost amenajat şi parcul de la Primăria Constanţa. 
Boris Caragea a avut expoziţii în ţară şi în străinătate şi a obţinut mai multe premii şi diplome. În 1961, când a fost înfiinţat Muzeul de Artă din Constanţa, artistul a donat trei lucrări de-ale sale, iar ulterior alte 53 de opere.
 
 

Vă mai recomandăm:

Inginerul care a proiectat Magistrala Albastră şi caznele construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră

Misterul Farului Genovez de la Constanţa, descris de poeţi ca un „Crist care umblă pe ape“. Povestea de dragoste care a reînviat bătrânul far

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii