Moştenitorii imobilelor confiscate, batjocoriţi: „PNL va intra în istoria de 30 de ani a acordării de despăgubiri ca fiind partidul care a eliminat şi ceea ce a acordat PSD“

Un avocat bucureştean acuză Guvernul Orban că nu respectă drepturile foştilor proprietari şi face absolut orice să întârzie încasarea de către persoanele îndreptăţite a despăgubirilor ori să diminueze foarte mult valoarea acestora.

Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de joi, 14 mai 2020, se află proiectul de OUG privind suspendarea aplicării prevederilor art. I pct. 2 din Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.

În nota de fundamentare se menţionează că nu mai este necesară informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ având în vedere caracterul urgent al măsurilor propuse. În realitate însă, explică avocatul Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru proprietate Privată România, despăgubirile calculate potrivit grilelor actuale nu vor influenţa decât într-o mică măsură sumele care se plătesc anul acesta deoarece de la emiterea deciziei de compensare în puncte până la încasarea efectivă a banilor trece o perioadă lungă de timp. 

„Potrivit legii, de la emiterea deciziei de compensare, ANRP are un termen de 45 de zile pentru comunicarea acesteia către beneficiar. După ce i se comunică la domiciliu decizia de compensare în puncte persoana îndreptăţită, pentru a putea solicita valorificarea în numerar a acesteia, este nevoită să o trimită înapoi de unde a primit-o – la ANRP. Nu mai aducem în discuţie faptul că ANRP a fost prima instituţie din România care nu a mai permis accesul publicului în clădirea în care îşi desfăşoară activitatea de la începutul lunii martie, iar pentru acest demers este necesar să se apeleze la servicii de curierat.

După înregistrarea cererii de valorificare în numerar a punctelor, în câteva săptămâni i se comunică persoanei îndreptăţite titlul de plată, iar de la emiterea acestuia Ministerul Finanţelor Publice are un termen de 180 de zile pentru a face plata“, spune avocatul. El acuză faptul că, prin adoptarea acestei legii, Partidul Naţional Liberal va intra în istoria de aproape 30 de ani a acordării de despăgubiri proprietarilor deposedaţi abuziv ca fiind partidul care a eliminat şi ceea ce a acordat Partidul Social Democrat. 

Practic, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă guvernul a suspendat dispoziţiile Legii nr. 22 din 2020 care prevăd că despăgubirile pentru imobilele naţionalizate se calculează potrivit grilei notariale valabile la momentul în care se emite de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor decizia de compensare în puncte, iar nu grila din anul 2013. Intrată în vigoare în luna martie, Legea nr. 22 din 2020 a modificat Legea nr. 165 din 2013 potrivit căreia despăgubirile se calculau prin raportare la grilele notariale din 2013.

Proiectul de ordonanţă este însoţit de o notă de fundamentare elaborată de autorităţile care nu respectă drepturile foştilor proprietari şi fac absolut orice să întârzie încasarea de către persoanele îndreptăţite a despăgubirilor ori să diminueze foarte mult valoarea acestora.

Avocatul Călin Ispravnic dezvăluie care sunt inexactităţile din expunerea de motive cât şi din nota de fundamentare.

În nota de fundamentare se arată că:

• „specialiştii ANRP nu au emis decizii de despăgubire potrivit noii proceduri de evaluare deoarece au sesizat diferenţe majore cu privire la criteriile utilizate”

În afara faptului că aceşti „specialişti” nu respectă legea intrată în vigoare în urmă cu o lună şi jumătate, este de menţionat că foştii proprietari aşteaptă aceste despăgubiri de foarte mulţi ani. E greu de înţeles cum Guvernul României şi nişte funcţionari plătiţi să respecte legea refuză aplicarea ei. 

• „întârzierea soluţionării dosarelor de despăgubire este cauzată de schimbarea criteriilor de evaluare.”

Nu s-au schimbat criteriile de evaluare. Evaluarea se face tot prin raportare la grila notarilor publici, indiferent în ce an a fost redactată respectiva grilă. Schimbarea criteriilor de evaluare a avut loc în 2013 prin adoptarea Legii nr. 165. Până atunci evaluarea se făcea prin efectuarea unei expertize tehnice a imobilului pentru care se acordau despăgubiri.

• „În aproximativ 20% din dosare valorile scad semnificativ . . . ceea ce afectează drepturile unora dintre persoanele ale căror dosare nu au fost încă soluţionate”.

Cinic, este invocată apărarea intereselor proprietarilor. Chiar dacă ar fi adevărat şi valorile ar scădea in 20% din dosare, de ce să nu privim invers – în 80% din dosare valorile ar creşte sau ar fi cel puţin egale cu grila din 2013.

Nu se menţionează cum a fost determinat acest procent -  20% din dosarele care ar fi trebuit să intre în şedinţele CNCI în perioada de o lună şi jumătate în care „specialiştii” ANRP au refuzat să soluţioneze dosarele de despăgubiri sau 20% din totalul de câteva zeci de mii de dosare de despăgubiri care se află în prezent nesoluţionate la ANRP? În această ultimă ipoteză ar fi greu de crezut că funcţionarii acestei instituţii au stabilit deja cuantumul despăgubirilor. Avem dubii cu privire la rezultatul acestui calcul, cel puţin din perspectiva faptului că pentru a fi soluţionate cu prioritate dosarele în care există hotărâri judecătoreşti funcţionarii ANRP solicită din parte persoanei îndreptăţite să depună o cerere cu motivarea că sunt prea multe dosare înregistrate la ANRP, iar funcţionarii nu au de unde să ştie în care există hotărâri judecătoreşti. 

În plus, nici legiuitorul, nici „specialiştii” ANRP nu s-au gândit la drepturile persoanelor ale căror dosare nu au fost soluţionate nici când au adoptat Legea nr. 165 din 2013 – până atunci se acordau despăgubiri la valoarea de piaţă, iar nu la valoarea de grilă – cele mai mari despăgubiri din România s-au acordat la valoarea de piaţă, nu la valoarea de grilă. Însă nici această lege adoptată în mai 2013 nu a avut o aplicare unitară. În forma iniţială a Legii nr. 165/2013 proprietarii de terenuri au primit despăgubiri în funcţie de categoria de folosinţă a acestuia la data emiterii deciziei prin care li se recunoştea dreptul la despăgubiri, însă din 2017, după adoptarea OUG nr. 98/2016 proprietarii de terenuri primesc despăgubiri calculate în funcţie de categoria de folosinţă pe care o avea terenul la data preluării abuzive. În acest fel, proprietarii de terenuri care erau agricole la momentul preluării lor de către stat dar care în prezent, ca urmare a extinderii oraşelor, se află în intravilan, primesc despăgubiri reduse cu 50% după modificarea Legii nr. 165/2013 prin OUG nr. 98/2016.

• „În situaţia când grilele prevăd valori doar pentru terenuri din categoria de folosinţă curţi – construcţii, iar terenul preluat de stat avea o altă categorie, se va aplica o reducere de 50%.”

Şi, pentru că este bine să profiţi de orice situaţie, în acest proiect de act normativ se generalizează la nivelul întregii ţări reducerea cu 50% a valorii terenurilor care la data preluării nu aveau categoria de folosinţă curţi construcţii, chiar şi în judeţele în care grilele notariale prevedeau o singură valoare pentru terenuri. Cu alte cuvinte, nu doar se suspendă aplicarea Legii nr. 22/2020 în ceea ce priveşte raportarea la noile grile notariale, ci înrăutăţeşte mult situaţia acelor proprietari cărora nu le-au fost soluţionate dosarele până acum, după intrarea în vigoare a acestei ordonanţe ei urmează să fie despăgubiţi cu jumătate din ceea ce ar fi primit.

• În nota de fundamentare se pretinde că „instrumentul de evaluare a fost considerat eficient de către CEDO şi dă ca exemplu hotărârea Preda şi alţii împotriva României.”

Această hotărâre a fost pronunţată în 2014, Curtea menţionând că nu se dezvoltase o practică judiciară şi administrativă în aplicarea legii din 2013, urmând ca pe viitor să examineze eficienţa acestui act normativ. Trebuie însă reţinut faptul că CEDO face referire la valoarea actuală a bunului atât în Cauza Preda şi alţii împotriva României, cât şi în hotărârile pronunţate ulterior. Statul român a mai fost sancţionat pentru nerespectarea dreptului de proprietate, de pildă în cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României, în care a fost obligat să le plătească reclamanţilor suma de 2,7 milioane de euro, tot în considerarea valorilor actuale ale proprietăţilor nerestituite în natură.

Varianta agreată de CEDO  a Legii nr. 165/2013 avea în vedere anumite criterii de echitate care în prezent nu se mai regăsesc, după modificările succesive ale acestui act normativ.

Astfel, principiul stabilirii valorii imobilelor în puncte îşi avea explicaţia în faptul că proprietarilor li se evaluau imobilele şi li s-ar fi stabilit un număr de puncte cu ajutorul cărora ar fi putut dobândi un alt imobil, evaluat potrivit aceleiaşi grile tot în puncte.

La scurt timp după apariţia legii, statul român a renunţat la ideea vânzării de bunuri prin licitaţie, iar din anul 2016 s-a adăugat prevederea referitoare la faptul că evaluarea se face: „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia”.

Această modificare a generat complicaţii, fiind foarte greu, dacă nu chiar imposibil, pentru anumiţi proprietari, să dovedească cu înscrisuri starea tehnică a bunurilor exact la momentul preluării.

De asemenea, statul român se obliga în faţa CEDO, prin adoptarea Legii nr. 165/2013 să soluţioneze toate dosarele administrative până în ianuarie 2016 şi pe cele aflate la acel moment la ANRP până în mai 2018 Această promisiune nu a fost respectată. De aceea, considerăm adoptarea Legii nr. 22/2020 o încercare de a repara această incapacitate a funcţionarilor statului.

Modificarea din martie 2020 nu a fost încă pusă în aplicare, „specialiştii” de la ANRP venind imediat cu un proiect de anulare a acestor efecte, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă.

• „Justificarea urgenţei - Statul român ar putea fi sancţionat de CEDO pentru întârzierea procesului de retrocedare şi pentru o aplicare neunitară a măsurilor de despăgubire.”

În realitate, procesul de retrocedare a fost întârziat chiar de instituţiile statului român care au atribuţii în această materie.

ANRP ar fi trebuit să soluţioneze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariţiei Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluţionase doar 52% dintre acestea.

Primăria Bucureşti ar fi trebuit să soluţioneze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituţie a soluţionat doar 51% dintre dosare.

Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul Bucureşti nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie şi parţială- alte imobile. 

La comisiile locale de fond funciar din toată ţara se află numeroase cereri nesoluţionate, unele chiar din 1991; în prezent sunt foarte multe procese care au ca obiect soluţionarea de către instanţe a acestor cereri după declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor care îngrădeau accesul la justiţie acestor persoane.

De altfel, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curţii Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun şi să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluţionării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacţie în acest sens.

• Un alt motiv cel puţin hilar care în opinia iniţiatorilor proiectului de act normativ trebuie să ducă la modificarea legii este că „evaluatorii au nevoie de minim două luni pentru a-şi însuşi noua grilă de evaluare”!

Calculul valorii despăgubirilor se face după grila folosită de notarii publici pentru calculul taxelor de autentificare în cazul tranzacţiilor imobiliare. Având în vedere că aceste grile notariale se actualizează anual, iar angajaţilor birourilor notariale le sunt necesare câteva minute pentru a calcula taxele notariale este greu de înţeles cum un evaluator de la ANRP care este foarte bine plătit de la bugetul public pentru a fi motivat să calculeze corect despăgubirile ar avea nevoie de atât de mult timp pentru a se familiariza cu grilele notariale. Aşa se explică poate de ce durează atât de mulţi ani soluţionarea unor dosare în care este necesar să fie făcute doar simple calcule aritmetice!

• Nu este adevărată susţinerea din nota de fundamentare potrivit căreia „în judeţele Cluj şi Iaşi există un singur preţ/mp, indiferent de categoria de folosinţă a terenului”.             

Pe site-ul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici pot fi consultate aceste grile şi se pot observa valori diferite pentru suprafeţele de teren agricol sau neagricol, păşuni, livezi, vii sau pentru teren cu destinaţia curţi-construcţii.