Muftiul Yusuf Muurat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Muftiul Yusuf Muurat, liderul Muftiatului Cultului Musulman din România FOTO Adevărul Constanţa
Muftiul Yusuf Muurat, liderul Muftiatului Cultului Musulman din România FOTO Adevărul Constanţa

De ce musulmanii nu au avut niciodată vreo revendicare de natură administrativ-teritorială, deşi în Dobrogea există localităţi cu populaţie preponderent sau majoritar turco-tătară? De ce în Dobrogea lipsesc cu desăvârşire conflictele interetnice? Şi de ce, deşi au religii complet diferite, creştinii români şi musulmanii turco-tătari reuşesc să se înţeleagă ca fraţii?

Turco-tătarii formează cea mai mare minoritate din România, după maghiari (1,5 milioane) şi ţigani (535.000). Ultimele date oficiale arătau că în ţara noastră trăiesc 56.000 turci şi tătari. Turco-tătarii sunt aşezaţi în procent covârşitor, de 97%, în Dobrogea. Restul se află în Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Severin etc.

Aproape toţi turco-tătarii fac parte din comunitatea musulmană. Deoarece cuprinde şi alte etnii, numărul credincioşilor de această religie este de aproximativ 70.000.

Liderul acestei comunităţi este Muftiul Yusuf Muurat, şeful Muftiatului Cultului Musulman din România. Muftiul trăieşte la Constanţa, judeţ unde se află 85% dintre musulmani.

De ce musulmanii nu au avut niciodată vreo revendicare de natură administrativ-teritorială, deşi în Dobrogea există localităţi cu populaţie preponderent sau majoritar turco-tătară? De ce în Dobrogea lipsesc cu desăvârşire conflictele interetnice? Şi de ce, deşi au religii complet diferite, creştinii români şi musulmanii turco-tătari reuşesc să se înţeleagă ca fraţii?

Muftiul Yusuf Muurat spune că răspunsul vine din sufletul oamenilor. „Religia noastră se bazează pe respect, toleranţă şi iubire. Noi îl respectăm pe cel de lângă noi, trebuie să-i fim alături în clipele grele. Asta e religia noastră. Este un verset din Coran care spune: «V-am creat pe voi în mai multe comunităţi ca să vă cunoaşteţi unii pe alţii» Toţi suntem creaţi de Dumnezeu, fie că îi spune «Allah» sau altcumva. Atunci ce să avem de împărţit? Diferenţele dintre noi sunt foarte mari, pentru că religios vorbind, nu provenim din aceeaşi ramură, ca ortodoxismul şi catolicismul. Avem puncte comune, îl recunoaştem pe Iisus Hristos ca profet, avem profeţi comuni, pe Abraham. Noi avem alt cult, altă confesiune. Dar asta nu ne-a împiedicat să ne înţelegem. Din contră, faptul că am trăit aici toţi laolaltă – români, musulmani, evrei – cred ca ne-a făcut mai bogaţi spiritual“, afirmă muftiul Muurat.

Despre fraţii români

Liderul musulman din România vorbeşte cu însufleţire despre pământurile pe care strămoşii lui au venit acum 700 ani. Primul turc a descălecat în Dobrogea în jurul anului 1260. Sari Saltuk a fost trimis aici împreună cu 700 ostaşi pentru răspândirea religiei islamice. Otomanii s-au aşezat în inima Dobrogei, la Babadag – Tulcea. Prezenţa turcilor este atestată documentar în anul 1262, când la Babadag exista o colonie de circa 10.000-12.000 turci, conduşi de dervişul Baba Sari Saltuk. În 1484, Sultanul Baiazid a dat ordin să fie construit un mausoleu în cinstea lui Sari Saltuk. Însemnătatea aşezării a fost recunoscută oficial în anul 1677, când Paşa şi-a mutat reşedinţa de la Silistra la Babadag.

„Ştim din istorie, strămoşii noştri au avut conflictele lor. Otomanii nu au fost în relaţii bune cu populaţia băştinaşă. Au venit aici, au purtat bătălii, le-au cucerit, au fost războaie sângeroase… Strămoşii dumneavoastră au suferit, şi-au pierdut viaţa. Cu toate acestea, când ne-am stabilit aici, am devenit ca fraţii“, spune muftiul.

Cuvântul „frate“ revine des în referirile liderului musulman. Aşa îi numeşte muftiul pe români sau pe creştini în general: „Eu aşa le spun. «Fraţii noştri români», «fraţii noştri creştini». Pentru că ei sunt fraţii noştri! Şi noi, musulmanii, trebuie să le mulţumim fraţilor noştri români că ne-au acceptat şi ne-au primit să rămânem aici. Aici e ţara noastră! Noi aşa gândim: sunt musulman, sunt turc, sunt tătar, dar înainte de toate sunt cetăţean român!“

Tocmai din motiv, patriotul muftiu se declară mâhnit de tulburările din secuime. „Eu, ca lider spiritual, nu înţeleg se ce întâmplă în Ardeal. Am fost acolo, în zonă, am văzut că vorbesc limba lor maternă mai mult decât o facem noi. Dar acolo sunt influenţe politice. Oamenii de rând nu înţeleg nimic din lupta şi manevrele politice. Şi nici nu le pasă. Totuşi, acolo unde terenul este mai slab şi oamenii sunt mai rupţi de realitate, această strategie poate prinde. Nu trebuie scăpat controlul. Este foarte bine că prefectura a luat atitudine, deşi puţin mai întârziat. Trebuie sancţiuni imediate când sunt astfel de derapaje.

Comunitatea musulmană nu a avut niciodată lideri care să aibă asemenea pretenţii, asemenea revendicări. În Dobrogea sunt localităţi cu populaţia majoritară sau 100% musulmană, cum este la Fântâna Mare sau Başpunar, cum i se spunea înainte. Dar cine credeţi că are asemenea revendicări şi preocupări de dezbinare? Aici la noi n-o să vedeţi niciodată aşa ceva, deşi noi avem legături foarte bune cu Turcia. Eu am studiat acolo. Şi Turcia este continuatoarea Imperiului Otoman, poate emite tendinţe de expansiune, dar nici nu s-a pus problema vreodată de aşa ceva. Cum să vorbeşti în aceste vremuri despre schimbarea graniţelor!?“

Modelul România

Muftiul Muurat susţine cu tărie cauza României. „Spuneţi-mi şi mie în care ţară din Uniunea Europeană, minorităţile religioase se bucură de asemenea drepturi ca la noi? Vă spun eu: nicăieri! Este păcat că se aduce un prejudiciu acestui model de convieţuire din cauza unor interese politice. Dobrogea ca entitate şi România ca ţară sunt un exemplu extraordinar de conlocuire, pe care noi îl avem de oferit altor popoare“, spune el.

La Constanţa sosesc periodic delegaţii străine care se interesează de soarta minorităţilor entice, confesionale. Se interesează şi iau lecţii.

„Sunt mândru şi bucuros când primim vizita delegaţiilor oficiale ale altor state din Occident, care ne întreabă uimiţi: «Cum reuşiţi voi să vă înţelegeţi aşa bine aici? Cum reuşiţi să nu aveţi probleme?» Le spun şi lor ce spun tuturor. Ne-a lăsat Dumnezeu să trăim într-o ţară care a dat mai multe libertăţi minorităţilor decât oricare alta. Ne vorbim limba maternă fără să fim îngrădiţi. Studiem în limba maternă, ne practicăm religia liber şi fără nicio restricţie.

Acum poate se întorc gesturile făcute de înaintaşii noştri. În 1869, primar al Medgidiei era tătarul Kemal Agi Amet. El a mers la Tache Ionescu, care era atunci ministrul Culturii, şi a cerut bani pentru construirea unei biserici pentru români. Acum, în Dobrogea majoritatea primarilor sunt români, ortodocşi. Şi ei ne sprijină acum construirea de moschei, de geamii“, arată muftiul.

Cronicarii vremii au relatat savurosul dialog între primarul tătar Kemal Agi Amet şi ministrul roman Tache Ionescu, iar discuţia este redată în monografia Medgidiei realizată de publiciştii Aurelia şi Ştefan Lăpuşan.

„Domn menistră, la mine primar Medgidia este. Acolo ai început biserica pentru creştini, ai făcut temelia, ama parai pusin şi nu putem merge mai departe! Treba dau ajutor ispraim a la biserica!“ Tache Ionescu încearcă să-i explice că nu sunt bani, dar Kemal intervine: „La mine tatar şi musulman este, la tine ruman şi cristian este. La mine vrei facem biserica Medgidia, la tine nu vrei? Ruşine, bre, aman, aman!“

Muftiul Yusuf Muurat pronunţă numele lui Dumnezeu în rugăciunile sale. Se roagă pentru toţi românii, indiferent de religie: „Acesta este apelul meu către toate minorităţile! Să respectăm Constituţia României, să o aplicăm, să-I mulţumim lui Dumnezeu că trăim într-o ţară în care dreptul la religie este respectat. România este ţara noastră. Mă rog la bunul Dumnezeu să nu existe niciodată conflicte interetnice“.


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite