Constanţa

articolul anterior articolul urmator

Musulmani din Dobrogea, în picturi din patrimoniul României. Figuri şi peisaje emblematice pentru exotica regiune

1
31 May 2021 17:13:14
Autor: Sinziana Ionescu
„În Mangalia“, pictură de Nicolae Tonitza Sursa MNAR  / miras.gov.ro
„În Mangalia“, pictură de Nicolae Tonitza Sursa MNAR  / miras.gov.ro

Figuri şi peisaje emblematice pentru Dobrogea au fost imortalizate în picturi care se regăsesc în patrimoniul muzeelor din România. O parte dintre acestea sunt cuprinse într-o galerie virtuală care poate fi admirată de la distanţă.

Galeria cu picturi a fost realizată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului României, printr-o expoziţie de pe site-ul MIRAS (în turcă - moştenire), Muzeul Virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea. 

Astfel, în perioada 30 mai – 30 august 2021, Muzeul Virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea prezintă, în cadrul secţiunii de expoziţii temporare, proiectul „Imaginea turcilor şi tătarilor în arta modernă românească”

GALERIE FOTO CU PICTURI „MUSULMANE”

Proiectul include o importantă selecţie de artişti români în a căror operă se regăsesc influenţe ale culturilor turce şi tătare - explică organizatorii.

Picturile se găsesc în patrimoniul muzeelor de artă din Constanţa, Topalu (Constanţa), Tulcea, Bucureşti (Muzeul Municipiului şi Muzeul Naţional de Artă al României). 

„Contextul istoric de la începutul secolului al XX-lea (când, în urma celui de-Al Doilea Război Balcanic din 1913, România câştigă provincia Cadrilater) face ca în intervalul 1913-1940 Dobrogea să se afle în totalitate în zona administraţiei româneşti.

Acest fapt are un impact direct asupra climatului artistic din acea perioadă prin faptul că mulţi pictori români ajung să fie în contact cu această zonă.

Artişti precum Iosif Iser, Ştefan Dimitrescu sau Nicolae Tonitza descoperă lumina puternică a sudului, precum şi viaţa populaţiilor de turci şi tătari atât din nordul Dobrogei (Constanţa, Tulcea, Medgidia, Mangalia) dar mai ales din zona de sud (Silistra, Turtucaia, Bazargic, Balcic şi Cavarna).

Expoziţia „Imaginea turcilor şi tătarilor în arta modernă românească” este o recompunere aproape cinematografică a realităţilor existenţiale din cadrul acestor comunităţi.

Zone precum Dobrogea şi Balchik au avut darul de a stimula şi îmbogăţi creaţia plastică a artiştilor români.

Scene din viaţa tătarilor (populaţie al cărei pitoresc a fascinat mulţi pictori români în perioada interbelică) sunt „recuperate” în compoziţiile de mari dimensiuni realizate de Iosif Iser. Pe parcursul carierei sale, Iser a fost un adevărat explorator al populaţiei musulmane (de pe teritoriul ţării noastre şi din ţările vecine). În portretele sale limitele etnice dispar, rămânând doar o meditaţie tăcută asupra condiţiei umane. În lucrări precum „Familie de tătari” Iosif Iser se concentrează asupra durerii personajelor, explorate în dimensiunea lor general umană, dincolo de orice caracteristici etnice.

Expoziţia include mai multe segmente de analiză pornind de la scenele de interior oriental (realizate de Alexandru Satmary), continuând cu nenumăratele portrete de tătaroaice ale lui Nicolae Tonitza, Henri Catargi sau Petre Iorgulescu- Yor, la care se adaugă scene din viaţa zilnică a comunităţilor din zonă prin lucrări precum: „Turci la cişmea” (Camil Ressu), „Turcoaice la fântână” (Ştefan Popescu), „Femei din Dobrogea” (Ştefan Dimitrescu), etc.

Nenumăratele peisaje de la Balcic evocă în arta românească culorile Orientului, pictorii fiind aceia care au sesizat potenţialul expresiv al zonei şi care au transformat mica localitate dintr‑un sit arhaic într‑o atrăgătoare staţiune de vacanţă şi de creaţie, ale cărei peisaje atrăgătoare includeau Dealul Alb, geamia, cetatea sau cimitirul tătărăsc, brutăria şi cafeneaua lui Mamut, fântâna din cartierul tătărăsc, nenumăratele cafenele cu specific turcesc, toate devenind „motive picturale din a căror recurenţă se poate recompune aproape cinematografic viaţa aşezării”.

Proiectul expoziţional, iniţiat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice, a fost rezultatul unei bune colaborări cu mai multe muzee din România. Dorim să mulţumim pe această cale tuturor partenerilor implicaţi în proiect: Muzeul Municipiului Bucureşti şi doamnei Elena Olariu (director adjunct Artă), Muzeul Naţional de Artă al României (doamnei muzeograf Costina Anghel), Muzeul de Artă Constanţa (doamnei director Lelia Rus), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (domnului director Sorin Ailincăi), Muzeul de Artă Tulcea (domnului director Paul Tocanie), Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale (doamnei cercetător Adriana Cupcea) şi domnului Simon Vasilescu (compania Infynit)“, transmite Departamentul pentru Relaţii Interetnice

Sursa miras.gov.ro

Pe aceeaşi temă: 

Muzeul virtual al turcilor şi tătarilor din Dobrogea. „MIRAS”, proiectul ce le valorifică moştenirea culturală 

FOTO Bravii musulmani care au luptat pentru România în Marele Război. „Viteji la luptă, blânzi pe timp de pace“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

anti teza
31.05.2021, 18:39:09

continua propaganda desantata de extrema stanga la adresa islamului. sa ridici osanale cultului mortii violului si pedofiliei este tupeul extrem.

Modifică Setările