O nouă grilă pentru calculul despăgubirilor de la ANPR. „Creşterile nu sunt spectaculoase, iar în Constanţa a scăzut valoarea imobilelor“

Zona istorică a oraşului Constanţa FOTO Călin Gavrilaş

Despăgubirile de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu se vor mai calcula după grila notarilor publici din 2013, ci în funcţie de grila în vigoare în anul emiterii deciziei de compensare.

Parlamentul României a modificat recent Legea nr. 165/2013 şi, începând de săptămâna aceasta, CNCI (Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor din cadrul ANRP care stabileşte cuantumul despăgubirilor acordate pentru proprietăţile trecute în proprietatea statului ce nu mai pot fi restituite în natură), va calcula despăgubirile persoanelor îndreptăţite în funcţie de grila în vigoare în anul emiterii deciziei de compensare în puncte. Modalitatea de plată, in tranşe, timp de cinci ani a rămas neschimbată, informează avocatul Călin Ispravnic de la Baroul Bucureşti. 

Dacă ne raportăm la grila de anul acesta, spune avocatul, valorile sunt, în general, mai mari faţă de 2013, creşterile nefiind însă spectaculoase, dar sunt şi localităţi în care a scăzut valoarea imobilelor, printre acestea din urmă numărându-se şi Constanţa. 

Spre exemplu, spune avocatul, în cartierele Peninsula, Centru, sau pe cele de pe Bulevardul Mamaia, terenul liber era de 500 de euro/mp, acum este de 390 de euro/mp, în Faleza Nord, Delfinariu, Stadion, Bd. IC Brătianu, valoarea terenului liber a scăzut cu 50 de euro/mp. A crescut, în schimb, valoarea terenurilor situate la periferia oraşului Constanţa, în cartierul Zenit de la 50 de euro/mp la 90 euro/mp, în Palas, Energia, de la 40 euro/mp la 90 euro/mp.

În Mangalia, valoarea terenului este cu 1-3 euro/mp mai mult faţă de 2013, în timp ce Eforie Nord se bazează pe o altă încadrare a proprietăţilor în zone, astfel încât pot fi şi diferenţe de 30-40% în plus, sau în minus, în funcţie de reconfigurare.

În Bucureşti, un teren construit situat în centrul oraşului, în zona Pieţei Unirii era evaluat potrivit grilei din 2013 la 562 euro/mp, iar în prezent potrivit grilei din 2020 este evaluat la 734 euro/mp.

În Zalău, zona A, pentru terenuri cu o suprafaţă mai mare de 5000 mp, preţul terenului a scăzut de la 137 de lei/mp, la 11 lei/mp. 

Aceste grile, în funcţie de care se calculează onorariile percepute de notarii publici pentru autentificarea actelor prin care se transferă dreptul de proprietate, pot fi studiate aici, astfel cum au fost publicate pe pagina de internet a Camerei Notarilor Publici din Romania.

Prin adoptarea Legii nr. 22 din 2020, pe lângă sistemul de raportare pentru evaluarea imobilelor, se înlătură şi o mare nedreptate care a fost introdusă în anul 2016 – valoarea despăgubirilor era stabilită pentru terenuri  în considerarea categoriei de folosinţă la data preluării acestuia de către stat.

„Era o mare discriminare între cei cărora li se restituia în natură un teren, agricol la data preluării, dar în prezent situat în interiorul unui mare oraş şi cei care primeau despăgubiri. Cei care erau repuşi în posesia terenului îl puteau înstrăina la preţul de piaţă actual, iar cei care primeau despăgubiri obţineau o valoare mult redusă în considerarea faptului că terenul era agricol la data preluării. De exemplu, în Bucureşti, despăgubirile foştilor proprietari de terenuri agricole nu se mai diminuează cu 50%, astfel cum se întâmpla până săptămâna trecută. Această prevedere legală era des folosită de ANRP pentru a diminua foarte mult valoarea despăgubirii chiar şi atunci când un teren nu fusese agricol la momentul preluării. Funcţionarii acestei instituţii solicitau proprietarilor deposedaţi abuziv de terenuri care au avut categoria curţi - construcţii să facă dovada destinaţiei fiecărei suprafeţe din terenul care reprezenta curtea“, explică avocatul Călin Ispravnic.   

Ca o continuare firească, acest act normativ, care a fost adoptat la iniţiativa a 14 parlamentari de la UDMR, va trebui să fie urmat şi de altele care să modifice prevederi legale încă în vigoare prin care ANRP acordă despăgubiri derizorii în situaţia în care persoana îndreptăţită nu poate face dovada cu acte a  suprafaţei şi/sau a descrierii, din punct de vedere arhitectural, a construcţiilor pentru care se stabilesc despăgubiri.

Într-o astfel de situaţie o persoană căreia i-a fost preluată abuziv o clădire care în prezent este demolată primeşte despăgubiri doar pentru o suprafaţă utilă de 21 de metri pătraţi la valoarea minimă pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru localitatea respectivă. În practică sunt proprietari care au avut blocuri de locuinţe, în prezent demolate şi care nu pot face o astfel de dovadă cu acte fără să le fie reţinută vreo culpă. Actele de demolare au fost preluate de arhive care nu le-au păstrat sau le-au depozitat în condiţii improprii şi nu mai pot fi folosite.

De asemenea, trebuie să i se dea posibilitatea persoanei îndreptăţite, dacă autorităţile nu îi soluţionează în termenul prevăzut de lege dosarul de despăgubiri, să se poată adresa instanţei oricând. În prezent, pentru imobilele care nu se mai pot restitui în natură şi pentru care se pot acorda despăgubiri în temeiul Legii nr. 10 din 2001 Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor are un termen de cinci ani să soluţioneze dosarul de despăgubiri pe cale administrativă. Acest termen, deşi foarte lung, este în marea majoritate a cazurilor depăşit fără ca această instituţie să îşi îndeplinească obligaţiile. 

Proprietarul deposedat abuziv se poate adresa instanţei pentru ca aceasta să calculeze despăgubirile în locul ANRP într-un termen mult mai scurt, de doar şase luni, termen care, fie nu este cunoscut de beneficiarii legii, fie este lăsat să treacă deoarece mulţi au venituri modeste şi nu îşi pot angaja un avocat sau chiar nu ştiu când a fost înregistrat la ANRP dosarul de despăgubiri pentru a putea calcula termenul.