Oraşe care vor să devină în 2017 Capitala Tineretului din România. Cine are avantaj în competiţia naţională

Tineri militând pentru competiţia Capitala Tineretului din România Sursa foto Facebook CTR

„Încurajez tinerii să facă politică - politica cetăţii, a comunităţii lor. Tineretul trebuie să se implice în viaţa societăţii, dacă vor să schimbe lucrurile. Dorim să impulsionăm lucrurile, să punem la treabă energiile creatoare pentru un scop care poate aduce oraşelor un suflu nou“, spune Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Naţional al Tineretului - unul dintre promotorii conceptului de Capitală a Tineretului din România.

Competiţia naţională pentru titlul de Capitala Tineretului din România îşi desemnează în această toamnă câştigătorul pentru 2017. Data limită până la care pot fi depuse candidaturile complete pentru titlul de Capitala Tineretului din România 2017 este 14 octombrie, ora 23.59. Oraşul câştigător va fi anunţat la 14 noiembrie, la Timişoara, primul oraş din România care a primit titlul de Capitala Tineretului din România şi care şi-a asumat pionieratul programului în perioada 2 mai 2016-1 mai 2017.

Oraşul care merită să primească titlul de Capitala Tineretului din România 2017 va fi desemnat de un juriu independent, din care vor face parte reprezentanţi ai unor instituţii publice, ai sectorului privat şi al celui neguvernamental. Pentru statutul de viitoare Capitală iau în calcul candidatura oraşe ca Bucureşti, Bacău, Iaşi, Constanţa, Braşov, Arad. Prin acest program, oraşul desemnat Capitala Tineretului primeşte suma de 50.000 euro pentru a-şi derula o parte din proiectele cuprinse în platforma cu care a câştigat titlul.

Atuurile Constanţei

Mihai Dragoş (28 ani), liderul Consiliului Naţional al Tineretului, remarcă faptul că la Constanţa au început „să se mişte lucrurile“, un prim argument fiind înfiinţarea unui Consiliu Consultativ pe Probleme de Tineret, care şi-a stabilit acest obiectiv. Forul este format din mai multe organizaţii locale de tineret: Asociaţia Elevilor din Constanţa, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Asociaţia Studenţilor din Constanţa, Liga Studenţilor de la Universitatea Maritimă Constanţa, Asociaţia Studenţilor Medicinişti din Universitatea Ovidius din Constanţa, Asociaţia TinTalent, TSD, TNL, iar numărul lor este în creştere.

„Foarte puţine oraşe au acest organism cum este Consiliul Consultativ pentru Tineret prin care vocea tinerilor să se facă auzită şi să fie pusă în legătură directă cu administraţia locală. Apoi tot la capitolul avantaje aş enumera rezultatele pe plan naţional, proiectele plecate de la Asociaţia Elevilor - privind manualele şcolare, decontarea navetei, acordarea de burse şcolare. Pot să spun că este un centru conectat la ceea ce întâmplă pe plan naţional care a dus deja plusvaloare la nivel naţional, ar fi un atu. Există un fond pentru tineret, există intenţia de a crea o strategie de tineret. Sunt atuuri importante“, precizează Mihai Dragoş.

Tinerii din Constanţa care lucrează la redactarea candidaturii pentru Capitala Tineretului din România

„Dorinţa noastră prin acest concept este să creăm o sinergie, între primărie, organizaţiile de tineret şi chiar mediul privat, să se pună cu toţii la masă, să gândească o strategie. Contează şi nu contează ce a fost în oraş înainte de înscrierea în cursă. Juriul o să se uite la tot. Trebuie avut în vedere că noi ne dorim să dezvoltăm, prin acest concept. Ne uităm la ce potenţial există, la ce ar putea să schimbe acest titlu. Dacă un oraş este centru universitar contează în măsura în care activitatea de tineret are o contribuţie la viaţa comunităţii. Cu cât este mai multă activitate de tineret, cu atât este mai bine. Poate să ajute oraşul, dacă acest lucru este pus la valoare. Întrebarea este: «Vreţi să vă dezvoltaţi oraşul şi să faceţi lucruri pentru tinerii din oraş?» Da, este felul de a spune «Ce poţi tu pentru oraş, nu ce poate face oraşul pentru tine»“, aprobă liderul Consiliului Naţional al Tineretului.

Cluj-Napoca, sursă de inspiraţie

O condiţie la câştigarea competiţiei este scrisoarea semnată de primar care se arată că municipalitatea îşi asumă acest plan, nu doar asociaţiile de tineret, şi, de asemenea, dacă există fonduri pentru acţiunile de tineret. Dar cum poate influenţa evoluţia unui oraş acordarea acestui titlu?

„Putem să ne uităm la ce s-a întâmplat la Cluj, Capitala Europeană a Tineretului în 2015, care a fost sursa de inspiraţie pentru programul naţional Capitala Tineretului din România. La Cluj au fost peste 1 milion de participanţi la acţiuni, inclusiv turişti. Ce rămâne în urmă? Multe proiecte chiar se realizează şi mai departe, cum ar fi Festivalul Untold, fenomene interesante, culturale, artistice, de formare. Rămâne un ecosistem de tineret mai pregătit să acceseze fonduri de tineret, o structură care poate lucra mai departe. Multe iniţiative pot continua. Sigur că pot atrage şi investitori, un oraş viu, un oraş care se mişcă, care atrage tineri, care să vrea să rămână, pentru că dacă nu au locuri de muncă, corect, nu poţi avea dezvoltare pe termen lung. Ideea să se strângă resurse, iar fondurile pot veni din alte tipuri de finanţări, spre exemplu din programe ca Erasmus+“, afirmă Mihai Dragoş.

Implicarea începe din şcoală

Originar din Alba-Iulia, Mihai Dragoş a intrat în mişcarea elevilor încă din clasa a şasea, când a făcut parte din Consiliul Elevilor. Este absolvent de Psihologie, iar în studenţie a fost lider de organizaţie studenţească, apoi a ajuns să conducă Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Actualmente este preşedintele Consiliului Naţional al Tineretului din România.

Mihai Dragoş

„Din 2000 am rămas implicat în mişcarea de tineret. Am vrut să schimb lucrurile. Majoritatea se implică în joburi care dau bine la CV. Eu am văzut o oportunitate mare în acest demers în a determina autorităţile publice să-şi facă mai bine treaba. Am rămas aici pentru că am avut rezultate, să schimbăm cîte ceva. Era păcat să mă retrag, să am doar viaţa mea, cu program de la 9 la 5. Idealul meu este ca, realmente, ceea ce fac să aibă impact. Să îi ajute pe oameni să fie mai fericiţi şi să fie mai abili în a-şi atinge propriile obiective.

Am militat pentru un Statut al studentului, pentru ca studenţii să-şi ştie drepturile, pentru existenţa unor centre de orientare consiliere în universităţi, a unor fonduri de tineret, a unor consilii consultative. Are ca efect o dezvoltare a societăţii pe termen lung, nu este un rezultat imediat, nu se întâmplă acum o mare revoluţie, dar pe termen lung va conta. Este foarte nevoie ca tinerii să se implice, dar durează un pic să apară rezultatele.

E de dorit să fie implicarea politică, dar partidele sunt doar o parte din implicarea politică. Înseamnă decizie cu impact asupra comunităţii, asupra cetăţii. Să activeze fie în sectorul ONG, fie în activism civic, fie în partide. Dar înainte de a intra în partide să aibă o experienţă neguvernamentală. Ei sunt atraşi cu petreceri, funcţii, nu cu ceea putem schimba în bine. Astfel că tinerii trebuie să se gândească unde acţiunile lor pot avea mai mult impact“, recomandă liderul de tineret Mihai Dragoş.

Cine se poate înscrie în competiţie

Capitala Tineretului din România este un program care funcţionează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului şi a fost iniţiat, la nivel naţional, de: Consiliul Tineretului din România (CTR) - entitate reprezentativă a tineretului din România; Federaţia SHARE Cluj-Napoca – comanagerul programului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului; Grupul PONT – grup de experţi de tineret, iniţiatorul măsurilor de pregătire a Capitalei Tineretului din România pe baza experienţei candidaturii municipiului Cluj-Napoca pentru Capitala Europeană a Tineretului 2015; Banca Comercială Română (BCR) - lider al sistemului bancar românesc.

Competiţia este deschisă tuturor oraşelor şi municipiilor din România. Înscrierea în concurs se face electronic, pe baza unui document de maximum 30 de pagini care va răspunde unei serii de întrebări legate de motivul pentru care oraşul respectiv candidează pentru titlul de „Capitala Tineretului din România“ şi care sunt rezultatele pe care le estimează după implementarea proiectelor.

Fostul cinematograf Republica din Constanţa, transformat în centru de tineret

Pentru reabilitarea şi modernizarea Cinematografului Republica, Consiliul Judeţean Constanţa a accesat în anul 2013 printr-un proiect cu fonduri europene 11.836.478,69 lei, din care contribuţia CJC a fost de 503.727,93 lei. Prin transformarea în Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret, scopul este de a oferi noi activităţi de educaţie, integrare/ reintegrare socială şi recreere oferite tinerilor. Dotarea acestuia este aproape de a fi terminată, urmând să se facă recepţia acestuia şi inaugurarea.

„Ne dorim să credem că acest Centru pentru Tineret va fi utilizat în interesul tinerilor, aceştia urmând să desfăşoare activităţi specifice nevoilor şi intereselor lor, sau să poată oferi alternative pentru petrecerea timpului liber, incluzând şi proiecţia digitală de filme între acestea, fără a face din aceasta o activitate principală“, a declarat Cristian George Farauanu, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Tinerilor din Constanţa şi preşedinte al Asociaţiei Studenţilor din Constanţa.

Pe aceeaşi temă:

„Sportul a ajuns să ocupe ultimul loc în şcolile din ţara noastră, ca importanţă”: ce soluţii există pentru revitalizarea sportului de masă

Ce au discutat reprezentanţii organizaţiilor de tineret cu preşedintele Klaus Iohannis, la Cotroceni