Ortodoxia şi COVID-ul: jocul de imagine al lui Teodosie, prelatul care a profitat de pandemie ca să ţintească postul Patriarhului Daniel

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Credincios la racla cu moaştele Sf. Andrei - foto Călin Gavrilaş
Credincios la racla cu moaştele Sf. Andrei - foto Călin Gavrilaş

Credincioşii ortodocşi au avut parte, în ultimul an, de experienţa trăirii marilor sărbători religioase în plină pandemie, cu anumite restricţii impuse de autorităţi. Doar că, la nivelul BOR, atât credincioşii, cât şi prelaţii, nu au reacţionat la fel în faţa acestor reguli menite să combată răspândirea COVID-19.

Postul Mare, Sfintele Paşti, Înălţarea Domnului, Rusaliile, Adormirea Maicii Domnului, Cuvioasa Parascheva, Sfântul Dumitru, Sfântul Andrei, Naşterea Domnului, Boboteaza sunt sărbători la care credincioşii şi preoţii ortodocşi aveau un anumit comportament. Fie că vorbim de mersul la biserică, de spovedanie, împărtăşanie, pelerinaje, vizita preotului la domiciliu, toate acestea au fost afectate în ultimul an de restricţii.

„După Revoluţie am beneficiat de o coabitare consistentă, bazată pe întrebuinţare reciprocă, între Stat şi Biserică. Pandemia a revelat aspecte ale Statului pe care le voiam uitate: autoritate inflexibilă, forţă manifestă şi autism legislativ. Biserica a trecut rapid de la relaţiile lejere pe care le avea cu dictatori de buzunar ca Liviu Dragnea sau administratori manipulaţi de propriul batic, tip Gabriela Firea, la o confruntare fără şanse cu personaje inflexibile preocupate de o singură temă: sănătatea publică”, explică psihologul Bogdan Papacostea.

Cultul presupune comuniune

În momentul de faţă, când au început campaniile de vaccinare împotriva COVID-19, în lume existând numeroşi episcopi ortodocşi care s-au vaccinat, iar Papa Francisc a anunţat că şi el va face acelaşi lucru, BOR a ales să nu încline balanţa în nicio direcţie. „Patriarhia Română salută vestea bună a apariţiei vaccinului care ar putea diminua şi stopa actuala pandemie, însă Biserica nu se poate pronunţa în probleme de ordin strict medical. Cu atât mai mult, în cazul unui vaccin recent care nu a mai fost folosit şi despre care specialiştii în domeniu se pronunţă ei înşişi în mod gradual sau diferit”, se arăta într-un comunicat remis de Patriarhie în luna decembrie.

În faţa interdicţiilor, credincioşii, preoţii şi episcopii Bisericii Ortodoxe Române s-au comportat diferit. La începutul pandemiei, Biserica a dus o campanie importantă de implicare în sprijinirea spitalelor şi cadrelor medicale, apoi, majoritatea credincioşilor şi clericilor au înţeles că regulile trebuie respectate, mai ales că au fost cazuri de oameni ai Bisericii care au murit infectaţi cu SARS-CoV-2. În tot acest timp, au existat unii credincioşi şi preoţi care au declarat că nu cred în boală, sau că totul este o „făcătură” menită să atace Ortodoxia.



Psihologul Papacostea (foto sus) arată că pentru credincioşi cultul presupune comuniune, apropiere fizică, atingere, exact ce încearcă Statul să combată prin măsurile anti-epidemice. „Pentru credincioşi întrebarea persistentă este: vrea Statul să ne protejeze de boală? sau vrea să ne îndepărteze de Biserică şi, implicit, de Mântuire? Răspunsul la această întrebare depinde foarte mult de încrederea cetăţeanului în Stat, în ştiinţa medicală şi, chiar, de credinţa lui în Dumnezeu.”

Psiholog Bogdan Papacostea FOTO Arhiva personala

Cum s-a „reinventat” Teodosie

Mulţi dintre credincioşii zeloşi ai BOR au aşteptat un mesaj de la mai-marii Patriarhiei, un mesaj care atunci când a venit nu a fost pe placul lor, care îndemna la respectarea regulilor. Aşa au ajuns să simtă că nu sunt reprezentaţi sau că au fost abandonaţi în faţa autorităţii statului. Într-un astfel de context, cu biserici închise, cu recomandări de a renunţa la linguriţa unică pentru împărtăşanie, sau cu interzicerea pelerinajelor, ÎPS Teodosie a revenit în spaţiul public cu imaginea „apărătorului Ortodoxiei”, episcopul care încalcă orice restricţie a statului în numele credinţei.

„Aşa s-a reinventat Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, retras de ceva vreme într-un chinuitor con de umbră, după problemele penale care l-au obligat la o necesară asceză a imaginii publice. Devenit, în contextul pandemiei, un nou apărător al credinţei, Teodosie a reuşit performanţa de a le da cu tifla deopotrivă autorităţilor Statului şi Patriarhiei”, mai spune Bogdan Papacostea.


ÎPS Teodosie la slujba de Bobotează - FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

ÎPS Teodosie - slujbă Bobotează - Constanţa - 6 ian 2020 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Ierarhul de la malul mării a revenit în centrul atenţiei, a fost invitat să-şi spună opinia despre Sars-Cov2 şi chiar a anunţat că nu se va vaccina împotriva virusului, „întrucât este alergic” şi nu va îndemna nici pe alţii să o facă. În tot acest timp, Patriarhia Română nu a avut o poziţie fermă la adresa ÎPS Teodosie, amintind de mai multe ori de „autonomia eparhială” de care se bucură fiecare episcop.

„Aerul de frondă şi teribilism adolescentin, care îi vin atât de bine, i-au sporit simpatia din partea acelui public pe care rigoarea legii îl face să se simtă inconfortabil. În discursul său public, ÎPS Teodosie a reuşit să amestece imageria religioasă şi cea medicală atât de eficient, încât este deja dificil să înţelegi când vorbeşte despre diavoli şi când despre viruşi, când despre Mântuire şi când despre convalescenţă”, adaugă Papacostea.

Psihologul explică faptul că mulţi vorbesc despre virusul Sars-CoV-2 în termeni teologici şi interpretează temele medicale prin filtrul religios. „E deja un truism să mai spun că Pandemia reprezintă pentru noi toţi o grea încercare. Pentru credincioşi a fost, însă, o încercare suplimentară.”

Românii din diaspora au respectat regulile

Dacă în România au existat cazuri de credincioşi şi ierarhi care nu „au dat Cezarului ce este al Cezarului”, încălcând regulile impuse de autorităţi, nu acelaşi lucru l-au făcut şi comunităţile de români din străinătate.

Părintele Cezar Marksteiner-Ungureanu şi-a început activitatea în parohia Krems an der Donau (Austria) chiar cu o lună înainte de primul lockdown (16 martie – 27 aprilie 2020), perioada în care a căzut Postul Mare şi Paştile.


Pr. Cezar Marksteiner-Ungureanu şi Reinhard Resch, primarul oraşului Krems an der Donau

Pr. Cezar Marksteiner-Ungureanu din Austria

„La parohia noastră, din păcate, nu a fost posibilă nici împărţirea pâinii pascale, nici a luminii. Am fost destul de uimit să constat cum elemente marginale, din punct de vedere liturgic, devin mult mai importante decât însuşi centrul cultului ortodox din perioada pascală. Am observat cum lumina de Înviere şi pâinea pascală sunt pentru poporul ortodox din România elemente nenegociabile. Postul, spovedania, participarea la slujbele bisericii şi împărtăşirea în noaptea de Înviere sunt însă negociabile şi, adeseori, tratate superficial. Iată, poate, o primă mare plagă a evlaviei ortodoxe, pe care pandemia a scos-o la suprafaţă”, spune părintele Cezar.   

După ridicarea interdicţiilor, comunitatea de români s-a adunat în jurul păstorului într-o biserică pusă la dispoziţie de Romano-Catolici, una spaţioasă în care s-au putut respecta toate normele de igienă impuse de lege (mască, distanţă, dezinfecţia mâinilor, intrare şi ieşire separate).


                      Biserica în care slujeşte preotul Cezar Marksteiner-Ungureanu

Pr. Cezar Marksteiner-Ungureanu din Austria

„Cu binecuvântarea ierarhului locului, am recurs la folosirea linguriţelor individuale din inox pentru împărtăşirea credincioşilor. Punctul nostru de pornire în luarea acestei decizii nu a fost frica (ca şi cum frica nu ar fi un sentiment uman, pe care chiar şi Mântuitorul l-a avut), ci grija şi iubirea faţă de aproapele”, spune părintele care adaugă faptul că  măsura a avut scopul de a nu introduce confuzie în rândurile credincioşilor, de a nu-i pune pe unii oameni în situaţia ingrată de a se simţi nesiguri de ritual.

De atunci, Austria a mai trecut prin două lockdown-uri, astfel, părintele Cezar Marksteiner-Ungureanu a ţinut legătura cu oamenii prin intermediul paginii parohiei de pe Facebook, unde transmite şi slujbele, şi prin organizarea unor cateheze digitale la care participă teologi consacraţi din toată lumea.

„Deşi sub presiunea normelor igienice impuse de starea lucrurilor, misiunea Bisericii a fost posibilă, şi chiar a putut spori”, conchide părintele Cezar.

Vă recomandăm să citiţi şi:

„Cruciada“ înalt prea-răzvrătitului Teodosie în Constanţa carantinată. Poliţia a intrat peste el la slujbă

Puhoi de oameni, unii fără mască, la Boboteaza din Portul Tomis. ÎPS Teodosie: „Au făcut vaccinul înotând în mare” FOTO

Peste 90% dintre români cred în Dumnezeu. Barometrul vieţii religioase se lansează pe piaţă

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite