Pasageri clandestini celebri de la bordul navelor. Cum s-a plimbat nepotul lui Eminescu cu „Turnu Severin“

Nava Împăratul Traian

Dorul de aventură pentru mulţi români celebri a fost mai puternic decât frica, astfel că mulţi au călătorit clandestin la bordul diverselor nave. Unii şi-au povestit ulterior aventura pe mare.

Panait Istrati, cel care ne-a lăsat-o pe Kyra Kyralina, a călătorit cu vaporul în mod clandestin de mai multe ori. Fostul hamal din portul Brăila era îndrăgostit de soarele fierbinte şi de nopţile senine ale Orientului şi, ori de câte ori i se aprindea dorul de ducă, se strecura pe o navă din port, se ascundea în câte un ungher al calei şi pornea în aventură. Aşa călătorea câteva zile până când era depistat de vreun membru al echipajului. Apoi, se împrietenea cu echipajul de la care primea câte o porţie de mâncare şi chiar bere.

„Sunt avocatul Eminescu“

Şi Victor Ion Eminescu a făcut acelaşi lucru. Nepotul de frate al lui Eminescu, un Don Juan de Brăila, avea şi o navă preferată pentru plimbări clandestine: „Turnu Severin“. El scăpa neobservat în timp ce se urca pe puntea navei din portul Brăila. Nici nu a trecut Bosforul când acesta a fost descoperit la bord fără bilet de călătorie. Conform uzanţei, a fost dus la căpitanul navei, Nicolae-Ionescu-Johnson.

Călătorul îngrijit a intrat în apartamentul comandantului şi vede primul volum de poezii al lui Mihai Eminescu. A tăbărât asupra cărţii şi a spus: „Bătrânul“... Şi aşa cei doi au început să vorbească despre opera literară a poetului. Căpitanul a uitat că avea în faţă un infractor. Acesta i-a mărturisit că şi-a dorit din copilărie să viziteze Acropole, dar că nu a reuşit să economisească banii pentru drum. „Ce profesie aveţi?“, l-a întrebat căpitanul. „A, permiteţi-mi să mă prezint: sunt avocatul Victor Ion Eminescu din Brăila“. „Eminescu aţi spus?“ „Da, Eminescu, nepotul poetului Eminescu, primul fecior al lui Matei Eminescu, fratele poetului, veteran al războiului 1877-1878“. Şi aşa pasagerul nepoftit a devenit oaspete de seamă al comandantului. 

Reporter pentru o zi

Vasile Alecsandri a fost reporter pentru o zi. Autorul pastelurilor călătorea în toamna anului 1851 din Anglia cu nava „Seceni“, care a fost implicată într-un accident naval. El a povestit evenimentul şi a fost reporter pentru o zi. Iată cum descrie poetul ce s-a întâmplat în acea noapte: „În noaptea de 9 noiembrie 1851 vaporul Seceni al companiei Loyd se cobora rapid pe Dunăre, între Giurgiu şi Brăila. Luneca deci vaporul ca un balaur de noapte. Cabinele erau tixite de tot soiul de neamuri: români, italieni, englezi, francezi, evrei, ba chiar şi un principe indian. Deodată, pe la două după miezul nopţii, toţi călătorii se treziră speriaţi într-un vuiet grozav şi o grozavă zgâlţâire a vaporului. Laiţele, mesele, scaunele se răsturnară gios. Întunericul era cumplit. Cumplită era şi spaima tuturor, căci în vălmăşagul acela se ridicară vreo douăzeci de răgete înfricoşătoare, care ziceau în deosebite limbi: «Sîntem pieduţi! Sîntem pieduţi».
 

Ce se întâmplase? Nimeni nu o putea spune, însă toţi strigau deodată că ne-am înecat. Vaporul nostru era oprit în mijlocul Dunării, ca o feară rănită, ear în zarea nopţii se videa mai departe o matahală neagră ce fugea în susul apei“.

Vă mai recomandăm:

Goeleta „Speranţa“, destin ca-n filme. Bătrânul marinar Marin Deboveanu, cel care a construit-o, dezvăluie secretele corabiei din „Toate pânzele sus!“

FOTO Poveştile unui comandant de navă: „În 1989, am crezut că ungurii au intrat în Ardeal“

Titanicul românesc. 25 de ani de la scufundarea navei Mogoşoaia. Mărturia unui supravieţuitor: „Vasul s-a scufundat în câteva minute“

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea