Petiţie pentru nămolul de Techirghiol. Resursa naturală a României, pusă în pericol de exploatarea fără restricţii
0
O petiţie privind salvarea nămolului de Techirghiol a fost lansată în mediul online chiar de Primăria Techirghiol. Edilii cer Guvernului României o serie de restricţii ce trebuie impuse firmelor care doresc exploatarea nămolului sapropelic cu calităţi unice în Europa.
„Primăria şi locuitorii oraşului Techirghiol au nevoie de sprijinul românilor pentru că în viitoarea licenţă de exploatare, care va fi acordată firmei SC Formin SA, să fie impuse o serie de restricţii prin care să fie garantată regenerarea resursei naturale, nămolul sapropelic din Lacul Techirghiol.
Prin interzicerea exportului în afară ţării şi a comercializării doar în zonă de coastă a Mării Negre, nămolul rămas în urma tratamentelor poate fi repus din locul de unde a fost extras, fapt ce va conduce la o regenerare mai rapidă a acestei resurse minerale.
De asemenea, dorim ca exploatarea să se facă cu respectarea obligatorie a tuturor normelor de mediu în vigoare, astfel încât apa şi micro organismele din lac să nu fie afectate.
Este foarte important de ştiut faptul că datorită acestor micro organisme care se regăsesc în Lacul Techirghiol există nămolul sapropelic cu proprietăţile sale terapeutice.
Dorim ca toate aceste restricţii să fie impuse de Guvernul României în textul viitoarei licenţe de exploatare, foarte explicit pentru a nu lăsa loc interpretărilor“, este textul petiţiei iniţiate de Primăria Techirghiol.
O firmă din Caransebeş, înfiinţată special pentru exploatarea lacului Techirghiol, este noul „inamic public“ al comunităţii locale. Formin Techirghiol SRL îl are în spate pe Abris Lelbach, magnatul german cu afaceri în petrol, minerit şi energie, acţionar la echipa de fotbal Werder Bremen, care vrea să investească şi în sportul românesc (prin preluarea CFR Cluj), dar şi în turism, prin construirea unui complex de lux pe malul lacului Techirghiol.
Pentru a şti dacă merită să aducă turiştii de 5 stele aici, într-o investiţie de 50-80 milioane euro, neamţul a comandat studii care să ducă la obţinerea licenţei de exploatare a unei suprafeţe de 3,5 hectare din lacul Techirghiol (dintr-un areal total de 160 hectare, dintre care 16 hectare pentru cercetare şi exploatare).
Activitatea de exploatare este deţinută deocamdată, în exclusivitate, pe altă suprafaţă, doar de Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol. Instituţia subordonată Ministerului Sănătăţii, care face parte din reţeaua sanitară de stat, a fost desemnată recent, la Congresul naţional de balneologie desfăşurat la Govora, cel mai bun sanatoriu balnear din România, pentru al doilea an consecutiv.
„Este vorba să spargem un monopol aici, uitaţi exemplul Mării Moarte, unde deschiderea exploatării resurselor a dus la o dezvoltare turistică internaţională. Lacul Techirghiol încă nu este exploatat la adevăratul potenţial, studiile sunt vechi, dinainte de ’89, nu ştim dacă apa şi nămolul şi-au păstrat proprietăţile terapeutice. Nu vrem să furăm resursa nimănui, vrem doar să obţinem profit, ca orice societate comercială, dintr-o activitate pe care vrem să o desfăşurăm în parteneriat cu Primăria Techirghiol şi Sanatoriul Balnear Techirghiol“, a declarat Tiberiu Duma, directorul Formin SA. Firma este acţionară la Formin Techirghiol SRL, ce a cerut dreptul de explotare, societatea fiind deţinută de neamţul Lelbach, prin Vasile Albulescu, un investitor prezent în acţionariatul ambelor firme.
Parlamentarii de Constanţa au fost deja sensibilizaţi de chestiunea locală care priveşte o ţară întreagă. Unul dintre ei este activistul de mediu care a câştigat pentru asociaţii de proprietari dreptul la spaţiu verde contra municipalităţii care susţinea interesele unor investitori imobiiari. El va iniţia demersuri la Guvern şi în Parlament pentru salvarea nămolului de Techirghiol.
„O licenţă a fost deja obţinută de firma Formin SA din Caransebeş încă din anul 2013, pentru perimetrul Techirghiol Gughiş în suprafaţă de 1,917 kmp, pentru care perioada de explorare s-a încheiat, urmând acum perioada de exploatare. În anul 2016 aceeaşi firmă a mai obţinut, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, încă o licenţă pentru perimetrul Techirghiol Est, în suprafaţă de 2,61 kmp. În aceste condiţii, autorităţile locale din zonă au tras mai multe semnale de alarmă încă de anul trecut, apreciind că o exploatare iraţională poate distruge depozitul de nămol şi poate afecta turismul balnear care se bazează pe această resursă. Se impune de urgenţă printr-o decizie guvernamentală ca exploatarea să se facă doar în zona noastră balneară de litoral a Mării Negre, cu obligaţia expresă de recolectare a nămolului utilizat şi de redare a lui către mediul natural din care provine, în scopul de a ajuta procesul de regenerare a rezervei de nămol. Trebuie să ne coordonăm acţiunile cu autorităţile locale din Techirghiol şi Eforie pentru apărarea acestei importante bogăţii naturale şi a turismului balnear din zonă. Voi propune tuturor parlamentarilor de Constanţa să avem un punct de vedere unitar“, a declarat avocatul Stelian-Cristian Ion (deputat USR), liderul Asociaţiei Verde Urban.
Din Caraş-Severin, cu dedicaţie pentru Techirghiol
Formin SA este fosta Întreprindere de Explorări din Caransebeş (judeţul Caraş-Severin) înfiinţată în 1952. Societatea a primit în 2013 de la Agenţia Naţionale pentru Resurse Minerale licenţa de explorare a unui sector (Techirghiol Gughiş) din lacul Techirghiol. Studiul s-a încheiat şi stă la baza demersurilor făcute de Formin Techirghiol SRL pentru emiterea unei Hotărâri de Guvern care să ofere licenţa de exploatare a resursei din lac.
Între timp, Formin SA a obţinut licenţa de explorare şi pentru sectorul Techirghiol Est, pe care l-ar fi dorit Sanatoriul privat din Techirghiol (cunoscut ca „Sanatoriul avocaţilor“). „Sunt aceleaşi condiţii, ei au iniţiat demersul de a obţine licenţa, dar noi am avut o ofertă mai bună şi am câştigat licenţa“, a explicat Duma.
„Trebuie să vedem dacă licenţa de exploatare va avea condiţii stricte, aşa cum sunt impuse Sanatoriului Balnear din 2006, când am obţinut acest acord, în timpul mandatului meu. Condiţiile prevăd întoarcerea nămolului în lac în procent de aproape 100%, pentru regenerare“, a precizat Septimiu Bourceanu, managerul sanatoriului privat, fost director al sanatoriului de stat.
„Ceea ce Sanatoriul Balnear face, suntem verificaţi foarte strict. Dacă investitorul doreşte însă profit, să ne spună cu cât va vinde tona de nămol. Noi o facem cu 800 lei per tonă, care reprezintă doar cheltuielile de exploatare, fără niciun adaos, că nu ne este permis“, a menţionat Roxana Almăşan, directoarea instituţiei de stat.
„Avem cereri de cumpărare a nămolului şi cu 650 lei tona, semn că acesta nu ajunge la operatori, deci este loc pe piaţă. Nu există restricţii privind vinderea nămolului peste hotare, ca activitate comercială“, a spus Duma.
Temerea cea mare
În cuvinte directe, oamenii din Techirghiol, investitori sau simpli cetăţeni, şi-au exprimat temerea cea mai mare - aceea că lacul va fi oferit pe tavă investitorilor străini care îl vor exploata doar în beneficiul lor comercial, limitând accesul comunităţii locale la principala sa marcă: nămolul şi apa sărată de Techirghiol. La dezbaterea publică organizată miercuri, 17 mai, la Grădina Botanică din Techirghiol, explicaţiile tehniciste ale lui Aurel Gheorghe, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, nu i-au mulţumit pe localnici. „Mi-e teamă că Techirghiolul, staţiunea tuturor, va deveni doar oraşul nostru. Am văzut de atâtea ori ce s-a întâmplat cu resursele naturale ale ţării. Vreţi să avem o altă Roşia Montană aici, una sărată?“, a întrebat viceprimarul Florin Zisu.
„Lacul Techirghiol nu este al niciunui investitor, al niciunei firme - nu este decât al Techirghiolului, care se bucură de această binecuvântare lăsată de Dumnezeu. Aţi făcut o firmă specială, Formin Techirghiol SRL, folosind numele Techirghiolului pentru o societate din Caransebeş. Este un furt de identitate, chiar nu s-a sesizat nimeni de la Oficiul Comerţului că aţi folosit acest nume?“, s-a revoltat Aurelia Lăpuşan, autorul celor două monografii ale Techirghiolului şi cetăţean de onoare al oraşului.
Referendum: „Nămolul de Techirghiol nu părăseşte România“
Primarul Iulian Soceanu a afirmat că a aflat abia acum câteva luni de acest drept obţinut de firma din Caransebeş de la statul român. „Mă întreb cum de nu s-a sesizat nimeni atunci, de ce s-a ajuns până aici? Este prea târziu acum, dar vom organiza un referendum local care bate orice lege. Indiferent de licenţele obţinute de firmă, voinţa comunităţii locale este mai puternică. Vom consulta cetăţenii dacă sunt de acord ca resursa din lacul Techirghiol să părăsească graniţele ţării. Investitorul este binevenit oricând, se crează locuri de muncă, vin bani în oraş. Dar nu cu orice preţ“, a subliniat primarul Techirghiolului.
Custozi ai lacului Techirghiol sunt Primăria Techirghiol şi Societatea Ornitologică din România, care au rolul de a veghea respectarea condiţiilor de protejare a bunului natural.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
