Prăpastia electorală dintre România de la ţară şi România de pe Facebook. Cât timp va trece până când votul va fi responsabil

0
Publicat:
Ultima actualizare:
stampila vot alegeri

Cu toată vânzoleala internauţilor, alegerile parlamentare din 11 decembrie pot fi decise de un public absent de pe reţelele de socializare: populaţia rurală, aflată la cheremul politicienilor care-i manevrează prin dependenţa materială.

Între activismul hiperactiv de pe Facebook şi calculele privind şansa de schimbare a României există un tărâm unde nu pătrunde decât politicianul şiret care ştie să exploateze ignoranţa. Acel tărâm întunecat, unde lumina cărţii nu ajunge din cauza navetei şcolare şi unde bucuria unui venit câştigat prin munca proprie este înlocuită de satisfacţia unei pomeni. Cum au ajuns românii atât de săraci şi, ceea ce este mai grav, atât de umili? De ce nu mai au demnitatea omului simplu şi curat, care să le permită să fie respectaţi, chiar dacă sunt săraci? Specialiştii au un pronostic care implică timp, pe termen mediu.

„Trebuie să treacă minimum o generaţie“

Daniel David, profesor de Ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, consideră că prăpastia va putea fi depăşită doar prin altă politică. „În România rurală există o temere foarte mare privind schimbarea, care pentru oameni înseamnă incertitudine şi este sinonimă cu pericolul; spre deosebire de Vest, unde schimbarea este văzută ca o oportunitate. Acest mare decalaj va dispărea atunci când va apărea un gen de politicieni cu un discurs care să le înlăture oamenilor frica de schimbare. Cu un proiect care să propună o schimbare, ale cărei beneficii să fie explicate de politicieni“, afirmă David.

Profesorul clujean arată că această mentalitate este indisolubil legată de starea economică a populaţiei. „Când va veni capital economic şi vor fi făcute investiţii, oamenii vor deveni autonomi şi mai puternici economic, astfel încât nu se vor mai speria de schimbare“.

Când vom vedea, însă, această schimbare? Specialistul admite că nu foarte curând: „Trebuie să treacă minimum o generaţie pentru a trece acest obstacol“. Deceniile de trăit într-o anumită epocă, marcată doar de frici, şi-au lăsat o amprentă prea puternică în mentalul colectiv. Fără puterea informaţiei, fără puterea educaţiei, oamenii nu pot ieşi singuri din prăpastie.

„Problema e ce fac cu acea informaţie“

Teodor Răileanu, psiholog şi consultant politic ieşean, detaliază cauza decalajului dintre electoratul urban şi cel rural. „De fapt, la periferia urbanului întâlnim mai degrabă mentalitate de electorat rural, dar să zicem că păstrăm aceste două mari categorii. Decalajul este dat de sărăcia lucie şi de accesul la educaţie, vorbind aici despre şansele egale pe care le au copiii de la ţară versus copiii de la oraş. Privarea unui copil la un minimum de educaţie îl condamnă la sărăcie, implicit la ignoranţă. Prăpastia mentalităţilor este adâncită de felul în care utilizată informaţia. Vedem oameni cu wc în curte, dar cu antenă-satelit. Au internet pe telefon, au internet acasă. Nu înseamnă că sunt mai puţin susceptibili a fi manipulabili“, arată Răileanu.

Apetenţa publicului pentru conspiraţii mondiale şi duşmani invizibili este la fel de nocivă ca lipsa informaţiei. Cum reuşesc oameni cu ani de şcoală, cu mijloace de informare la dispoziţie, să reţină doar cele mai aiuritoare intoxicări - este de neînţeles. Poate pentru că, în general, adevărul este mai greu de acceptat decât minciuna. „Vor trece două cicluri electorale până să trecem această prăpastie, S-a produs deja o spărtură în zid, odată cu neatenţia Parlamentului care a permis înfiinţarea unui partid numai cu 3 membri. Asta e permis intrarea în consiliile locale a unor oameni din afara sistemului, al cărui vot ajunge uneori să încline balanţa în proiectele adoptate. Vă dau exemplu, aici la Iaşi, localizarea Spitalului Regional de Urgenţă a fost decisă în urma unui astfel de vot, a unui om nou venit din zona IT. Peste 4 ani, aceşti oameni vor obţine minimum 10-12% la alegerile locale, ceea ce le va da acces la structuri de partid şi o şansă reală, curată la Parlament, de 6-7%. Astfel că abia peste 8 ani vom avea un avânt în politică. Tinerii de astăzi vor fi atunci în floarea vârstei, vor fi maturi, cu rostul lor la care încep să viseze tot mai devreme. Electoratul PSD va dispărea natural, deci şi partidul va trebui să se reformeze. Cine vrea să intre în politică să o facă peste 4 ani. Atunci va fi momentul cel mai bun“, afirmă Teodor Răileanu.

„Politicieni care să iubească ţara, nu să o fure“

Durata celor două cicluri electorale o regăsim şi în argumentaţia lui Mihai Petre, analist politic constănţean. El vorbeşte despre influenţa social media asupra electoratului. „Principalul canal de formare a unei imagini electorale şi, în consecinţă, a intenţiei de vot, rămâne televiziunea. E drept, social media a câştigat foarte mult teren în ultimii ani, dar mai are până să depăşească televiziunea. Astăzi, electoratul Facebook este alcătuit cu precădere din tineri concentraţi în zona urbană. Dar, atenţie, Internetul a ajuns şi în mediul rural. Aşa că, dacă astăzi discutăm despre un electorat concentrat în urban, peste maximum două cicluri electorale vor apărea permutări interesante şi în zona rurală. Însă, cel mai important lucru rămâne ceea ce distribui prin intermediul social media: calitatea candidaţilor şi a programelor. Nicio reţea de socializare nu poate face minuni“, afirmă specialistul.

Cum de a ajuns România rurală aşa? „Simplu, prin furt. După anul 1989, România a fost pur şi simplu prăduită de clasa politică, sub toate guvernele“, spune Mihai Petre, analist politic constănţean. El este de părere că dacă din bugetele naţionale, adunate din 1989 şi până astăzi, s-ar fi investit realmente 50% în dezvoltarea ţării, atunci România ar fi fost liderul incontestabil al Europei centrale şi de sud-est, atât din punct de vedere economic, cât şi politic.

„Astăzi, partenerii vestici s-ar fi uitat la România aşa cum se uită la Polonia, ba chiar mai bine şi mai cu jind. Din păcate, jaful sistematizat, generalizat şi chiar protejat al bugetului de stat, dar şi al bugetelor locale de către protipendada politică, ne-a dus la coada Europei. Dacă milionarii de astăzi ar fi luaţi la bani mărunţi, s-ar vedea că peste 90% dintre ei şi-au făcut milioanele din contracte cu statul. Nu trebuia să fii vreun geniu în afaceri, important era să fii membru al partidului potrivit, de preferinţă guvernamental, să cunoşti oamenii potriviţi din acest partid şi, desigur, să ştii cum funcţionează principiul lui <<parandărăt>>“, dezvăluie Petre. 

Analistul enumeră definiţile jafului românesc: ştergerea datoriilor către bugetul de stat, licitaţii cu dedicaţie sau încredinţări directe de lucrări către firme de partid, privatizări la preţuri subevaluate şi distrugerea cu bună ştiinţă a unor obiective privatizate etc. Pe de altă parte, avem lucrările făcute foarte prost de banii furaţi. „Mai toţi cei care au furat şi-au bătut de joc de obiectivele pe care ar fi trebuit să le realizeze. Deci, nu a fost suficient că un kilometru de autostradă a costat enorm, el a fost şi făcut prost. Se spune că în toată lumea există corupţie, doar că în ţările mult mai dezvoltate decât România, 90% se investeşte şi 10% se fură, iar în România este invers. Dacă astăzi există o Românie foarte săracă, cu oameni care trăiesc la limita subzistenţei şi care şi-ar putea vinde votul pe o sacoşă cu mâncare, acest lucru este din cauza politicului şi instituţiilor de forţă ale statului care au aplicat legea doar la ordin politic, adică nu au aplicat-o. Românul nu este nici milog şi nici lipsit de demnitate. El a fost sărăcit de clasa politică, nu neapărat cu bună ştiinţă pentru a putea fi manipulat, ci dintr-un dispreţ de tip burghezo-moşieresco-sclavagist“, spune Petre.

Care ar fi soluţia ca România prăduită de clasa politică să fie responsabilă de votul ei? Mihai Petre pune pe primul loc criteriul profesionalităţii instituţiilor statului. „Toate ştergerile de datorii ale companiilor de stat, privatizările şi acordarea contractelor cu sume mai mari de 1.000.000 de euro de după 1989 ar trebui anchetate de DNA. În al doilea rând, aleşii să fie oameni profesionişti, fără antecendente penale, care să ştie ce au de făcut acolo unde se duc, mânaţi de dorinţa de a se pune în slujba celor mulţi şi de a face bine comunităţii. Oameni care să nu mai privească bugetele Statului ca pe vaci de muls, ci ca pe instrumente de făcut bine comunităţilor din care provin. Cu alte cuvinte, o nouă generaţie de politicieni care să îşi iubească ţara, nu să o fure“, conchide analistul. 

Pe aceeaşi temă: 

De mâine, studenţii şi elevii pot pleca gratuit acasă să voteze. Atenţie, se poate vota doar în judeţul de domiciliu!

Furtuna „mocirlei lui Cioloş“ continuă pe internet. Fanii Antena 3 s-au încăierat cu susţinătorii premierului

Culmea manipulărilor! Cioloş - fiul ilegitim al lui George Soros. Circa 23 de mii de români au citit aberaţia

Cine e în spatele ştirii false „Cioloş, fiul lui Soros“? Reacţia senatorului Dian Popescu: Nu am scris acele tâmpenii! E o prostie

Nicuşor Dan, la Adevărul Live: Cum va arăta România cu USR la guvernare

 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite