Prietenia de la malul Mării Negre care a intrat în tezaurul BNR. Picturile superbe ale ucenicului român al unui mare artist
0Nimeni n-a pictat Marea Neagră ca armeanul Ivan K. Aivazovsky, dar un român a învăţat să picteze marea de la Aivazovsky personal. Este vorba despre Eugeniu Voinescu, un erudit diplomat ieşean, care s-a pregătit pentru avocatură şi literatură, dar a lăsat o amprentă inconfundabilă în arta plastică.
Eugeniu Voinescu s-a născut la Iaşi, la data de 26 mai 1842. A studiat Dreptul şi Literatura la Atena şi la Paris, devenind un tânăr pregătit pentru o carieră în diplomaţie. Primeşte însărcinări pentru a reprezenta România la nivel oficial, fiind numit consul general al României la Budapesta (1879), la Constantinopol (1882) şi la Odessa (1883-1888).
Aici, la Odessa, Eugeniu Voinescu îl cunoaşte pe Ivan Konstantinovich Aivazovsky, pictorul armean născut la Feodosia, un port situat la Marea Neagră în Crimeea. Datorită lui, Voinescu - care era familiarizat cu pictura de la întâlnirea pariziană cu Gustave Courbet, artistul realismului francez - descoperă Marea Neagră şi tainele ei artistice de nepătruns, pe care Ivan K. Aivazovsky a reuşit să le descifreze cu o măiestrie nemaivăzută şi neîntrecută.
Prietenia lor l-a adus pe pictorul Mării Negre în România, unde lucrările semnate Aivazovsky pot fi admirate la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.
Eugeniu Voinescu învaţă să picteze Marea Neagră în clipele ei tulburi, fie frământată de valuri sau de lupte, fie luminată de un cer înnegurat. După ce îşi încheie misiunea diplomatică, întors de la Odessa, Voinescu îşi face debutul ca artist plastic în anul 1889. Expoziţia de la Ateneul Român îl consacră drept autor de peisaje marine, cel mai cunoscut al vremii.
La 11 iunie 1890, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României comandă lucrări celor mai importanţi artişti plastici ai momentului: Nicolae Grigorescu, George Demestrescu Mirea şi Eugeniu Voinescu. Tablourile, de dimensiuni mari (2,50 m x 3,50 m) se află expuse în sala de consiliu a BNR. În stânga intrării este „Rodica“ sau „La secerat“, realizată de Nicolae Grigorescu în 1894.
În dreapta intrării se află o „Marină“ de dimensiuni aproximativ identice, pictată tot în 1894 de Eugeniu Voinescu, înfăţişând cel mai probabil o scenă din portul Constanţa. Pereţii laterali sunt ocupaţi, în zona centrală, cu două picturi alegorice ale lui George Demetrescu Mirea: „Mercur şi Prometeu“ (1891).
BNR este păstrătoare a unei importante părţi din tezaurul României - lingouri, monede, obiecte din aur, precum şi a unor capodopere ale picturii româneşti. Specialiştii în artă apreciază că tablourile „Rodica“ de Nicolae Grigorescu şi „Marină“ lui Eugeniu Voinescu - ambele aflate în patrimoniul BNR şi expuse în Sala de Consiliu a Băncii - sunt, alături de picturile murale ale Ateneului Român, cele mai de seamă exemple de pictură monumentală ale Bucureştiului.
La rândul său, pictorul marin Eugeniu Voinescu a fost imortalizat într-un bust de bronz, realizat în anul 1890 de sculptorul Ştefan Ionescu-Valbudea. „Cu nota de distincţie şi severitate a figurii şi veşmântul drapat în jurul umerilor, aminteşte de portretele romane pe care artistul le-a admirat în muzeele Fanţei şi Italiei“, observă experţii care au grijă de patrimoniul naţional al României. Bustul este nesemnat şi nedatat, având pe spate o inscripţie cu cerneală: „Don. Florica Voinescu 1944 Bucureşti/ Bustul pictorului Eugen Voinescu“. Ştefan Ionescu-Valbudea este autorul sculpturilor monumentale „Vulcan şi Mercur“ de pe faţada Băncii Naţionale din Bucureşti, precum şi a reliefului „Ştiinţa“ de pe frontul palatului Universităţii Alexandru Ioan-Cuza din Iaşi.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
