Regulamentul care pune pe jar Fundaţiile pentru Tineret. După 30 de ani, statul român vrea să recapete controlul asupra patrimoniului UTC

Casa Tineretului Mangalia a aparţinut Uniunii Tineretului Comunist

Prin Decretul-Lege nr. 150/1990 patrimoniul care a aparţinut UTC a trecut de la stat la fundaţiile judeţene pentru tineret, care urmau să se înfiinţeze în baza aceluiaşi decret. Aceste fundaţii aveau ca scop să administreze patrimoniul primit în sensul desfăşurării de activităţi de tineret.

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a publicat pe site, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr.146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste fundaţii sunt cele care au moştenit o bună parte din patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist (UTC).

„Elaborarea acestui regulament a fost una dintre provocările pe care mi le-am asumat la preluarea mandatului de ministru şi reprezintă intrarea în normalitate şi punerea în aplicare a unei obligaţii legale pe care Ministerul Tineretului şi Sportului împreună cu Ministerul Administraţiei, o aveau încă din anul 2002. Acest regulament va asigura, practic, reorganizarea activităţii fundaţiilor menţionate în acord cu prevederile legii cadru”, a declarat pentru „Adevărul”, Ionuţ Stroe, ministrul Tineretului şi Sportului.

În cei 18 ani scurşi de la momentul adoptării legii 146 şi până acum au existat multe interpelări ale ministerului de resort, interpelări ce vizau patrimoniul şi modul de funcţionare al acestor fundaţii pentru tineret. „Întârzierea elaborării regulamentului a generat numeroase dezbateri în spaţiul public şi a întreţinut o stare de incertitudine cu privire la reglementarea legală a activităţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti. subiectul suscită un mare interes şi la nivelul Legislativului, fiind ridicat de fiecare dată în cadrul audierilor din Parlament de către membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, care au solicitat ca MTS să se implice în rezolvarea acestei probleme, ce datează de aproape 20 de ani”, mai spune ministrul Stroe.

În ceea ce priveşte patrimoniului UTC, în 1990, la nivel judeţean existau 29 de case ale tineretului, 36 de cluburi, 16 baze sportive şi de agrement şi zece sedii judeţene sau municipale. Statul român nu are o evidenţă clară a patrimoniului UTC care a trecut în proprietatea acestor fundaţii, a BTT şi a Ministerului Culturii.

        Monumentul Tineretului de la Straja, pe marginea Canalului Dunăre-Marea Neagră

O lege neaplicată de 18 ani

În anul 2002, Parlamentul României adopta Legea 146 prin care reglementa regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti. Prin această lege, modificată prin OUG 166/2002, se stabileşte că „la nivelul fiecărui judeţ, evaluarea, supravegherea şi controlul activităţii fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti se exercită de către o comisie formată din câte un reprezentant al direcţiei pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al prefectului, al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene” (art. 29, al 1).

Articolul 60 din Legea 146/2002 prevedea că „în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi Ministerul Tineretului şi Sportului va elabora regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi”. De atunci au trecut 18 ani, fără ca acest regulament să fie oficializat.

George Farauanu preşedintele Federaţiei Tinerilor din Constanţa, federaţie care de ani buni încearcă să determine guvernanţii să pună pe tapet problema regulamentului, spune că „odată cu adoptarea acestuia se va putea pune în aplicare Legea din anul 2002. La momentul acesta ea nu se aplică şi nu există nicio formă de control asupra fundaţiilor pentru tineret. Prin efectul Legii 146/2002 se va institui un colegiu de conducere format din 5 membri dintre care 3 vor fi delegaţi din partea Consiliului Judeţean şi 2 din partea fundaţiilor/organizaţiilor de tineri.”

Un alt efect va consta în alcătuirea unui registru al acestor fundaţii, de către MTS, prin care se va cunoaşte conducerea fiecărei fundaţii şi patrimoniul acesteia, lucru care acum este necunoscut.

Un al treilea efect major constă în alcătuirea unor comisii de evaluare, supraveghere şi control, care se înfiinţează prin ordin al prefectului în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a Regulamentului. Comisia va fi compusă din reprezentanţi ai prefectului, direcţiei judeţene pentru sport şi tineret/municipiului Bucureşti, consiliului judeţean şi ai administraţiei judeţene a finanţelor publice, deci va fi una publică şi mixtă.

          Ştrandul Tineretului din Zalău a aparţinut fostei UTC - arhiva Adevărul
 

Protestul fundaţiilor

În schimb, Fundaţia pentru Tineret a municipiului Bucureşti, condusă de Ticu Plăcintă, a transmis deja un memoriu prin care îşi exprimă „protestul şi totalul dezacord faţă de proiectul de regulament”. „Considerăm că MTS doreşte schimbarea statutului fundaţiilor pentru tineret, statut conferit prin Decretul-Lege 150/1990 şi menţinut prin Legea 350/2006. Acest Regulament urmăreşte naţionalizarea patrimoniului fundaţiilor pentru tineret, precum şi politizarea conducerii acestor fundaţii.

George Faruauanu explică faptul că, dimpotrivă, acest regulament duce la „intrarea fundaţiilor pentru tineret în legalitate. Acum au statute în afara legii, iar acest regulament îi va obliga să intre în legalitate”.

„Această situaţie, dacă va fi pusă în aplicare, ne va obliga să informăm forurile europene despre acest fapt ce intră în contradicţie cu statutul asigurat prin lege fundaţiilor pentru tineret”, mai spun reprezentanţii Fundaţiei pentru Tineret a municipiului Bucureşti.

Orice persoană interesată poate transmite puncte de vedere pe adresa MTS, regulamentul fiind în dezbatere publică până pe data de 30 aprilie 2020.  

Cazul Maramureş: Fundaţia judeţeană, desfiinţată în baza Legii 146

Un caz aparte este cel înregistrat în judeţul Maramureş. Aici, comisia de control şi evaluare s-a constituit în baza Legii 146/2002, chiar dacă nu exista un regulament de aplicare a legii. Comisia a decis în anul 2013 desfiinţarea Fundaţiei pentru tineret Maramureş. Cazul a ajuns pe rolul instanţelor.

În anul 2017, Curtea de Apel Cluj a decis definitiv că soluţia comisiei este una legală. Curtea a reţinut în esenţă că din moment ce nu a fost contestat actul administrativ de constituire a Comisiei de Evaluare Supraveghere şi Controlul Activităţii Fundaţiei Judeţene pentru tineret şi cum în decurs de o perioadă îndelungată de la adoptarea legii, Guvernul nu a adoptat un regulament de punere în aplicare a acestei legi şi în condiţiile în care funcţionarea şi atribuţiile comisiei sunt circumscrise prevederilor art. 31 alin. 4 din Legea 146/2002, respectiv de constatare a dizolvării de drept, lipsa unui regulament nu este în măsură să determine nelegalitatea actului administrativ, deoarece scopul legii intrate în vigoare este de a evita ca bunurile din patrimoniul fundaţiei să fie înstrăinate, fiind obligatoriu ca acestea să fie preluate în domeniul public al judeţului Maramureş şi în administrarea Consiliului judeţean în vederea perpetuării caracterului public al acestor bunuri imobile”, se arată în motivareaninstanţei.

Pe aceeaşi temă:

O problemă nerezolvată a tranziţiei: ce s-a întâmplat cu patrimoniul tineretului comunist?

Tinerii constănţeni cer remanierea lui Marius Dunca: „Apreciem că funcţia de ministru al tineretului şi sportului depăşeşte competenţele politice şi manageriale pe care le are”

Nepăsarea statului român macină patrimoniul fostei UTC