Relicve ale Bătăliei de la Stalingrad. Ce se găseşte şi acum pe câmpul de luptă al celei mai grele încleştări de război

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Relicve din
Bătălia de la Stalingrad Sursa foto Facebook Stalingrad Front
Relicve din Bătălia de la Stalingrad Sursa foto Facebook Stalingrad Front

În Bătălia de la Stalingrad, cea mai cruntă încleştare din Al Doilea Război Mondial, Germania nazistă şi-a frânt gâtul încercând să cucerească reduta de pe frontul de Răsărit. Fascinaţia acestui crâmpei din istorie se manifestă puternic şi în zilele noastre, când pasionaţi ai trecutului descoperă relicve din sângeroasa luptă.

În lupta dată pentru oraşul de pe Volga (fost Ţariţin, actual Volgograd), botezat Stalingrad după Tătucul Sovietelor, au murit circa 3 milioane oameni - se estimează. Dar numărul exact al victimelor, mai ales din rândul populaţiei civile, este greu de stabilit.

Asaltul care a durat între 21 august 1942 şi 2 februarie 1943 s-a soldat cu o victorie zdrobitoare a Rusiei staliniste. Iar România a avut partea ei de suferinţă din acest dezastru armat, în care a luptat de partea Germaniei, alături de Italia, Ungaria şi Croaţia.

Pe timpul Campaniei din Est (iunie 1941 - martie 1944), Armata Română a fost încadrată în planul de luptă al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud: Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz. În noiembrie 1942, trupele româneşti deţineau poziţiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului şi în Stepa Kalmîkă. „Erau puncte cu o posibilitate slabă de acoperire, o înzestrare tehnică sumară şi aproape fără rezerve“, spun istoricii militari ai MApN.

Contraofensiva sovietică a condus la pierderi grele în rândul Armatei Române. Doar pentru intervalul 15 noiembrie 1942 - 15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morţi, 67.183 răniţi şi 98.692 dispăruţi din trupele româneşti. Per total, aproape 160.000 pierderi au fost înregistrate de România în bătălia de la Stalingrad.

Grupuri de pasionaţi ai trecutului militar, de pe tot globul, alcătuiesc comunităţi virtuale în care împărtăşesc fotografii ale locurilor, obiectelor şi oamenilor care au trăit acele timpuri. Aşa este grupul de Facebook Stalingrad Front fondat de un inginer metalurg rus, Dmitryi Malyshev, din Volgograd.

Fotografie găsită în valiza unui căpitan german Sursa foto Facebook Stalingrad Front

Relicve din Bătălia de la Stalingrad Al Doilea Război Mondial Sursa foto Facebook Stalingrad Front

Unul dintre administratorii acestui grup, tânărul psiholog Denis Zavgorodniy, tot din Volgograd, a străbatut împrejurimile oraşului căutând relicvele acelei bătălii. El le-a postat apoi pe grup, arătând camarazilor din comunitate ce a mai descoperit pe fostul câmp de bătălie: arme, caschete, raniţe, uniforme, însemne militare, oase, cranii şi schelete.

În cursul lunii octombrie, Denis a găsit valiza din lemn a unui militar neamţ. Înăuntru se aflau uniforma şi cizmele militare, straiele purtate pe dedesubtul hainei, cămăşi, izmene, tabachera, cartuşierul şi o agendă în care neamţul îşi notase diferite gânduri şi adrese ale cunoscuţilor.

„Hauptmann V. Schütz“ este caligrafiat pe o bucăţică de hârtie bine păstrată, arătând că militarul pe nume Schütz, al cărui prenume nu este scris în întregime, avea gradul de căpitan. Eticheta unor pantaloni indica manufacturierul din Karlsplatz nr. 8, München, Germania, care făcuse o comandă specială pentru „Herr V. Schütz“ la data de 23.9.1940.

Printre obiectele personale se afla şi o fotografie îngălbenită de timp a unei femei ţinându-şi copilul în braţe - probabil familia căpitanului Schütz.

Răsfoind agenda neamţului, Denis a fotografiat file pe care era notat o adresă din România. Mai exact - o adresă din Bucureşti, de pe strada Pitar Moş nr. 27, unde locuia o anume Magda Hintjes. Dedesubt era trecut ceea ce pare a fi un număr de telefon: 04791.

Conform datelor existente, clădirea interbelică din plin centrul Bucureştiului a fost construită în 1936. Este unul dintre imobilele Capitalei, cu risc seismic din clasa I, care intră la categoria pericol public. Are 6 etaje plus mansardă, 22 apartamente şi o arie desfăşurată de 2.722 metri pătraţi.

Agenda în care este trecută adresa din Bucureşti Sursa foto Facebook Stalingrad Front

Relicve din Bătălia de la Stalingrad Al Doilea Război Mondial Sursa foto Facebook Stalingrad Front

Adresa Pitar Moş nr. 27 este la colţul străzii din plin centrul Bucureştiului Sursa foto Google Street View

Strada Pitar Moş din Bucureşti Sursa Google Street View

Oseminte de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad, reînhumate

La 25 octombrie, în ajunul sărbătoririi Zilei Armatei României, a avut loc la Rossoşka, în Federaţia Rusă, ceremonia de reînhumare a osemintelor a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Serviciul religios a fost oficiat de un preot militar român, în prezenţa oficialilor din Ministerul Apărării Naţionale.

Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătraţi.

„Configuraţia acestui prim cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă este inspirată din modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii/, precizează MApN.

Crucea comemorativă are o înălţime de patru metri şi este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripţia: „In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad“.

Soldaţi căzuţi pe câmpul de bătălie de la Stalingrad Sursa foto Facebook Stalingrad Front

Relicve din Bătălia de la Stalingrad Al Doilea Război Mondial Sursa foto Facebook Stalingrad Front

În partea superioară a aleii centrale şi de-a lungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripţionate numele localităţilor din regiunea Volgograd şi zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie româneşti, de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi aduse la Rossoşka.

În 2015, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) a identificat mormintele a 4.345 de militari români căzuţi în lupta de la Volgograd şi înhumaţi în 65 de cimitire de campanie şi în gropi comune. Însumând numărul militarilor din cimitirul românesc şi din cel vechi, german, din localitatea Rossoşka, cifra militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad ce au fost înhumaţi se ridică la peste 1.800 de militari. În anii următori va continua centralizarea osemintelor eroilor români căzuţi în campania din regiunea Volgograd, Republica Kalmâkia, cât şi din ţinutul Krasnodar.

ONCE a marcat prin însemne comemorative de război 15 locuri în care sunt înhumaţi militari români căzuţi în prizonierat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În continuare, oficiul va derula un program comemorativ mai amplu al eroilor români morţi în prizonierat în cele două războaie mondiale şi, anual, vor fi marcate câte 5-6 astfel de locuri.

Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse, privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, a fost semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005, fiind ratificat prin Legea nr. 413/2006.

Pe aceeaşi temă:

Întâmplări tulburătoare din Al Doilea Război Mondial. Un ostaş român a oferit unei familii de ţărani ruşi hrana sa pe o săptămână. Răsplata lor l-a uimit

Ostaşi români din Primul Război Mondial, reînhumaţi la 100 ani de la moarte. Osemintele au fost găsite acum un an lângă zidul unei biserici

Cum au celebrat bulgarii cu fast bătălia de la Turtucaia, cea mai ruşinoasă înfrângere din istoria Armatei Române

Eroul care a plecat pe front cu o infirmitate la picior: „Adevăratul ostaş îşi trăieşte viaţa normală numai în faţa morţii“

Generalul care a fugit de pe câmpul de luptă de la Turtucaia. În urma lui Teodorescu s-au auzit blestemele soldaţilor părăsiţi de conducător


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite