Săptămâna a cincea a Postului Mare. Programul de slujbe religioase

Ortodocşii au un program încărcat în această săptămână, a cincea din Postul Mare al Paştilor. Arhiepiscopul Tomisului ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie va fi alături de ei, oferindu-le slujbe importante din acest timp dedicat meditaţiei.

Arhiepiscopul Tomisului ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie va sluji miercuri, 17 aprilie, ora 16.45, la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, unde va oficia Denia Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Joi, 18 aprilie, începând cu ora 18.00, arhiepiscopul va participa la Concertul „În vremea aceea…“, frescă muzicală pentru solişti, cor şi orchestră. Evenimentul cultural va avea loc pe scena Casei de Cultură din Constanţa.

Vineri, 19 aprilie, de la ora 17.00, ÎPS Teodosie va oficia Denia Acatistul Bunei Vestiri, la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

Sâmbătă, 20 aprilie, la ora 8.00, arhiepiscopul va oficia slujba tunderii în monahism (călugărie), urmată de săvârşirea Sfintei Liturghii la mănăstirea Sfântul Teotim din Murfatlar, cu prilejul hramului. Tot sâmbătă, începând cu ora 17.00, la mănăstirea Colilia, va oficia slujba tunderii în monahism (călugărie), continuată cu slujba Privegherii.

Duminică, 21 aprilie, ora 9,00, ÎPS Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie la mănăstirea Colilia, al cărei ocrotitor, Sf. M. Mc. Gheorghe, va fi sărbătorit de Biserica Ortodoxă pe 23 aprilie. În aceeaşi zi, începând cu ora 14.00, Ierarhul Tomisului va pune piatra de temelie a bisericii mănăstirii Sf. Cuv. Dionisie Exiguul situată în localitatea Târguşor, zona Peştera liliecilor, Gura Dobrogei.

În calendarul ortodox, Sfântul Teotim este prăznuit la data de 20 aprilie pentru „sfinţenia şi minunile sale“. Sfântul Teotim a fost ales Episcop al Tomisului în jurul anilor 380-395, după moartea înaintaşului său, episcopul Gherontie. În această calitate el a participat, în anul 400, la un sinod local de la Constantinopol, convocat de Sf. Ioan Hrisostom. Şi-a desfăşurat activitatea la sfârşitul sec. al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, fiind contemporan cu unii dintre Sfinţii Părinţi, precum: Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nyssa, Sf. Grigorie de Nazianz etc.

„Istoricul bisericesc Sozomen spune despre Teotim că era de neam scit, adică locuitor al Dobrogei, şi că purta părul lung, semn că el se ocupa cu filosofia monastică (deci cu viaţa monahală). Viaţa lui era modestă şi cumpătată, iar virtuţile şi înţelepciunea l-au făcut cunoscut şi în rândul barbarilor huni. Sfântul a încercat să-i încreştineze. Barbarii au crezut că Teotim era bogat şi au plănuit să-l ia prizonier. Braţul celui ce a voit să arunce asupra sfântului laţul pregătit, a rămas înţepenit în aer, fiind nevoie de rugăciunea sfântului pentru a-l elibera“, explică teologii.