Scandal antisemit între intelectualii Constanţei: „Mai vine şi ambasadorul ăla al lor şi scoate cifrele alea cu 400.000 de evrei care au murit în Holocaust“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Erwin Şimşensohn Arhivă personală
Erwin Şimşensohn Arhivă personală

În Dobrogea, regiune cunoscută ca un model al bunei convieţuiri dintre toate religiile, a izbucnit un scandal antisemit între intelectuali.

Erwin Şimşensohn , managerul Teatrului de Stat din Constanţa, a anunţat că s-a retras din grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului Constanţa din cauza unor remarci antisemite.

„Până în urmă cu 10 minute am făcut parte din „Grupul executiv de lucru pentru elaborarea strategiei culturale a municipiului Constanţa”. Astăzi a avut loc o întâlnire în format online a membrilor acestui grup, pentru a discuta pe baza unui draft de document ce urmează a fi pus în dezbatere publică.

În cadrul dezbaterilor, doamna Lavinia Dumitraşcu a propus ca, în cadrul capitolului dedicat minorităţilor, să fie prinsă şi refacerea sinagogii constănţene, aflată într-o stare avansată de degradare.

La momentul respectiv, a intervenit un domn profesor pensionar (prefer să nu îl numesc) în felul următor: „Da’ de ce nu şi-o fac ei, prin asociaţia aia a lor? Ei aşteaptă să le-o facem noi? De ce să le-o facă statul român? Dar de ce nu găsesc ei nişte evrei americani cu bani s-o facă? Vine domnul ală de la ei şi are pretenţii… Pe urmă mai vine şi ambasadorul ală al lor şi scoate cifrele alea cu 400,000 de evrei care au murit în Holocaust…”

Am intervenit în discuţie şi i-am explicat domnului profesor că aşa cum evreii din România fac parte din societatea românească ca cetăţeni români aşa şi sinagogile fac parte din patrimoniul cultural românesc, în mod aparte cele precum cea din Constanţa, care stă mărturie a unui trecut în care comunitatea evreiască a jucat un rol important în viaţa urbei tomitane.

Şi i-am explicat respectivului domn că aprecierile sale sunt profund jignitoare şi denotă un antisemitism ruşinos.

După care am părăsit întâlnirea. În urmă cu puţin timp, am transmis domnului Dorin Popescu (consilierul personal al primarului n.red.), coordonatorul acestei strategii, faptul că ma retrag din acest grup, pentru că nu doresc să fiu în niciun fel asociat cu personaje care emit judecăţi antisemite. I-am transmis întreaga mea disponibilitate de a sprijini în continuare eforturile de dezvoltare a vieţii culturale constănţene, dar nu într-un for alături de acel domn.”

Şi Stelian Ion, fostul ministru al Justiţiei, a comentat:  „Episodul pe care l-ati relatat este foarte grav! Nu dvs trebuia sa va retrageti din acel grup de lucru, ci domnul respectiv trebuia înlăturat instantaneu. Sper ca e un caz izolat, desi observ inclusiv in comentariile de mai sus unele derapaje incalificabile“.

La scurt timp, şi Daniel Citirigă, cadru didactic universitar, a anunţat că părăseşte grupul de lucru care ar trebui să pună la punct o Strategie Culturală a Constanţei.

„Ce ar mai fi de spus? Am participat si eu azi la această şedinţă, am atras atenţia asupra tentei naţionaliste în care se discuta. Când a vorbit domnul Ciorbea nu s-a auzit aproape nimic la mine, am înţeles din reacţia domnului Erwin Şimşensohn că erau nişte enormităţi.

Acum citesc că şi Lavinia Dumitraşcu consideră că nu a existat Holocaust în România. Nu are sens să spun cum mi se par istoricii care susţin o astfel de teorie. Cred însă că nu putem discuta despre o strategie culturală a Constanţei cu oameni care pierd adevărul şi valorile universale de dragul edulcorării trecutului. Un grup cu negaţionişti este mai rău decât lipsa strategiei culturale a Primăriei. Drept urmare, l-am anunţat şi eu pe domnul Dorin Popescu că ies din acest grup”, scrie Daniel Citirigă.

Consilierii USR solicită retragea imediată din comisie a lui Valentin Ciorbea

Viceprimarul Florin Cocârgeanu este de părere că „Declaraţia unui membru al comisiei pentru strategie culturală referitoare la refacerea sinagogii este condamnabilă. Acesta susţine că reabilitarea este treaba evreilor americani, nu a autorităţilor române. Antisemitismul nu are ce căuta în strategia culturală la Constanţa

Declaraţia unui membru al comisiei pentru strategie culturală referitoare la refacerea sinagogii este condamnabilă. Acesta susţine că reabilitarea este treaba evreilor americani, nu a autorităţilor române. 

Sinagoga ruinată face parte din patrimoniul istoric al oraşului, iar aceasta trebuie reparată din fonduri de la bugetul local/naţional. 

Evreii constanţeni sunt cetăţeni români, iar autorităţile trebuie să îi reprezinte.

Consilierii USR solicită retragea imediată din comisie a domnului Valentin Ciorbea şi a tuturor celor care nu recunosc holocaustul.

Ne delimităm de orice strategie ce va fi propusă de un grup în care există voci care nu fac cinste caracterului multicultural al oraşului“

Istoria sinagogii de rit aşkenaz

VIDEO Imagini filmate cu drona în ruina care adăpostea odinioară evreii din Constanţa. Sinagoga rămâne unul dintre cele mai frumoase edificii ale Dobrogei
VIDEO Imagini filmate cu drona în ruina care adăpostea odinioară evreii din Constanţa. Sinagoga rămâne unul dintre cele mai frumoase edificii ale Dobrogei

Sinagoga din Constanţa, situată în zona peninsulară, este una dintre cele mai frumoase edificii de la malul mării, dar nu se află pe lista monumentelor de patrimoniu. 

Sinagoga, de rit aşkenaz, a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii evreieşti conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu.

Într-o stare dezastruoasă, lăcaşul de cult al evreilor mai stă în picioare printr-o minune, aşteptând intervenţia autorităţilor pentru salvarea sa.

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a anunţat la un moment dat că 4 sinagogi (Constanţa, Timişoara, Bucureşti şi Hârlău) vor fi reabilitate. Proiectul de la Constanţa nu s-a concretizat, însă. 

Vizitatorii pot admira încă, din afara perimetrului, strălucirea păstrată de edificiu printre ruine. Întregul centru vechi al oraşului este, de altfel, o ruină pe care diferite proiecte edilitare încearcă să o cosmetizeze.

Constanţa a avut două sinagogi: sinagoga în ruină, de rit aşkenaz, de pe strada C.A.Rosetti şi sinagoga de rit sefard ce se afla pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti, care a fost dărâmată după cutremurul din 1977.

A supravieţuit timpurilor aşadar doar sinagoga aşkenază de pe strada C.A.Rosetti. Pentru oficierea slujbelor importante, evreii merg la Bucureşti sau la Tulcea. 

Vă mai recomandăm:

Singurul om scăpat din naufragiul în care au pierit 800 de evrei: „Nimeni n-a venit să vadă dacă sunt supravieţuitori“

Drama unui evreu care a supravieţuit în trenul morţii: „Cadavrele erau stivuite ca lemnele. Stăteam pe ele ca pe scaune“

„Care sunt jidani, la o parte. Descălţaţi-vă! Românii au stat în faţa trupurilor noastre, să ne apere“! Amintirile evreului care a trăit, la 13 ani, Holocaustul

Deţinutul 108767 sau viaţa ca un iad din lagărul Auschwitz-Birkenau a unui evreu plecat din România: „Aici eşti un zero. Ai ucis? Nu! Ei te socotesc un jidan murdar“

Cum a scăpat un evreu şi părinţii săi ca printr-o minune de lagărul de exterminare. Viaţa lui Dan Bacalu, trăită între teroare şi lipsuri

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite