După cedarea Cadrilaterului statului bulgar, a început şi schimbul de populaţie: românii din Cadrilater au venit în România, iar bulgarii şi nemţii au plecat la scurt timp în ţările din care proveneau, abandonându-şi gospodăriile.
Cum schimbul de populaţie a început iarna, nu toţi românii din Cadrilater au putut ajunge în satele din Tulcea şi Constanţa şi o parte au fost plasaţi provizoriu în Ialomiţa, ne explică dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
Ultimatum
Odată cu venirea primăverii, procesul trebuia să fie finalizat. Comisariatul pentru executarea Tratatului de la Craiova a cerut prefecturilor pe teritoriul cărora se aflau aceşti români veniţi din Cadrilater să expedieze 2.260 de familii în judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru a fi reaşezate în gospodăriile părăsite de populaţia bulgară expatriată.
Prefecţii însă aveau mari probleme, întrucât oamenii nu se dădeau duşi cu una, cu două, după ce apucaseră să-şi încropească o mică gospodărie. Şi atunci, organismul de la Bucureşti a cerut luarea unor măsuri. „Consecinţa acestui refuz, se arată într-un document al vremii, este aceea că suprafeţele de teren rămase de la populaţia bulgară în judeţele Constanţa şi Tulcea, din cauza lipsei braţelor de muncă, vor rămâne neînsămânţate.
„Toţi acei foşti colonişti care refuză să se supună ordinelor primite de a se prezenta imediat la locurile ce le-au fost destinate vor fi excluşi de la orice avantaje din partea statului. Aceştia vor fi consideraţi ca reaşezaţi şi decăzuţi din toate repturile lor ce rezultă din dispoziţiunile Tratatului de la Craiova, neputând conta în viitor pe nici un fel de sprijin din partea statului“, se arată într-un document din anul 1941 emis de Comisariatul General pentru Dobrogea, semnat de Eugen Zwiedenek, subsecretar de stat al colonizărilor.
Istoria, în arhive
Actul a fost publicat în volumul „Dobrogea în Arhivele româneşti (1597 – 1989)“, care reuneşte 413 documente şi cărţi poştale inedite, culese de la Arhivele Naţionale ale României şi de la structurile sale judeţene, Serviciul Istoric al Armatei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Coordonator al cărţii este dr. Virgil Coman, directorul Arhivelor Naţionale, Filiala Constanţa.
Partea de sud a Dobrogei, care se întinde peste 7.000 de kilometri pătraţi, şi unde trăiesc peste 400.000 de suflete, este formată din judeţele Durostor şi Caliacra. Principalele oraşe din această zonă sunt Silistra, Turtucaia, Dobrici (Bazargic), Balcic şi Cavarna.
La data de 7 septembrie 1940, România a pierdut definitiv Dobrogea de la Sud de Dunăre. Tratatul de la Craiova, semnat de România şi Bulgaria, consemna că regiunea dobrogeană urma să revină pentru totdeauna Bulgariei.
Cadrilaterul, numit când „Noua Românie“, când „Dobrogea de Sud“, a fost în graniţele României între 1913 – 1940, însă influenţele sociale, culturale şi politice româneşti s-au simţit din cele mai vechi timpuri.
Vă mai recomandăm:
Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
14 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
MARIANA IANCU ma bucur ca ai abordat acest subiect . M-as bucura sa realizati un articol mai detaliat despre marea deportare din dobrogra baragan si despre identitatea aromanilor.
Cadrilaterul a fost primit de Romania in urma Tratatului de Pace de la Bucureşti (10/23 august 1913) ca urmare a cedarii Basarabiei . Bolovanul de Carol II a semnat Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940 prin care preda neconditionat Cadrilaterul. Tatal lui Mihai era un PROST!
Comentariu considerat abuziv.
Revin si spun, Cadrilaterul nu ntrebuia cedat, sau macar nu in intregime,satisfacand in totalitate pretentiile Bulgariei.Eram atat de slabi, de neinsemnati in regiune ca am cedat si in fata unui inamic sub toate aspectele inferior Romaniei?Mi se va raspunde:presiunea Germaniei!Dar, in epoca, Germania incepuse atacul aerian impotriva Marii Britanii si-i era vital petrolul romanesc pentru continuarea razboiului.Iata, posibilitatea unei presiuni romanesti!Dupa componenta populatiei, trebuia cel mult impartit conform procentajelor-dar sub nicio forma, Silistra-romanul Durostorum si litoralul, cu Balcic-iata ce mare respect au avut liderii vremii pentri inima Reginei Maria-nu puteau intra in discutie.Cat despre relocare, numarul bulgarilor la schimb fiind mai mic decat al romanilor stramutati, multi dintre acestia au fost colonizati in sudul Basarabiei, suferind o noua migratie la cedarea acesteia.
Comentariu considerat abuziv.
Vezi toate comentariile (14)