Tăierea împrejur: cruzime, legământ sfânt sau necesitate medicală. De ce a fost circumcis Iisus la 8 zile de la naştere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tăierea împrejur se face la 8 zile de la naşterea copilului
Tăierea împrejur se face la 8 zile de la naşterea copilului

La 8 zile după naştere, pruncul Iisus a fost dus de Fecioara Maria la Templu pentru a fi tăiat împrejur. Se respecta astfel un obicei iudaic consemnat în Biblie. Momentul este sărbătorit de creştini în fiecare zi de 1 ianuarie.

Din punct de vedere scripturistic, actul tăierii împrejur sau a circumciziei este menţionat în cartea Facere, la capitolul 17. Se spune că Dumnezeu a încheiat un legământ cu Avraam şi cu urmaşii acestuia, iar pecetluirea acestei înţelegeri se materializa prin tăierea împrejur a tuturor copiilor de parte bărbătească, începând cu vârsta de 8 zile. Cei care nu respectau acest obicei puteau fi omorâţi.

Concret, circumcizia înseamnă îndepărtarea prepuţului cu un cuţit, la opt zile după naştere. Tot din Vechiul Testament aflăm că tăierea împrejur era momentul în care copilului i se punea şi numele. Conform unor părinţi ai Bisericii, ziua a 8-a reprezintă tranziţia din starea de infantilitate la cea de maturitate a corpului celui nou născut. Astfel, pruncul devine copil.

Însuşi Iisus Hristos s-a supus acestui ritual iudaic, fiind dus la Templu de către Fecioara Maria şi dreptul Iosif. Odată cu tăierea împrejur a Domnului, pruncul primeşte şi numele de „Iisus”. În amintirea acestui eveniment, Biserica a stabilit ca zi de sărbătoare data de 1 ianuarie, adică 8 zile după ziua Crăciunului sau a naşterii.

Conform biroului de presă al Arhiepiscopiei Tomisului „această tradiţie preînchipuia Botezul creştin. La vârsta maturităţii Iisus Hristos a fost botezat, de către Sf. Ioan Botezătorul, arătând astfel că nu tăierea împrejur, ci Botezul este poarta de intrare în împărăţia cerească. Hristos a desăvârşit Legea Vechiului Testament prin învăţătura şi lucrările Sale, deschizând calea tăierii împrejur cea după Duh, a inimii”.

Cu toate că Iisus a fost circumcis, creştinii nu au păstrat acest obicei, începutul vieţii în Hristos fiind considerat botezul copilului care se face la 40 de zile, nu la 8. Tot la botez copilul primeşte şi numele, la fel ca la tăierea împrejur.

Controverse medicale

Circumcizia nu este un obicei exclusiv iudaic, ea regăsindu-se şi în tradiţiile altor popoare: egipteni, etiopieni, fenicieni, musulmani sau în anumite triburi africane. La evrei şi la musulmani, tăierea prepuţului are loc la câteva zile de la naştere, în alte culturi acest lucru putându-se întâmpla la câţiva ani sau la pubertatea băiatului.

Din punct de vedere medical, circumcizia se referă la ablaţia chirurgicală a prepuţului, pliul cutanat care acoperă glandul penian, situat la extremitatea penisului.

În lumea medicală au apărut multe discuţii despre efectul benefic sau, dimpotrivă, pericolul unor astfel de intervenţii chirurgicale. Susţinătorii ideii de circumcizie spun că ea ajută la prevenirea apariţiei anumitor infecţii şi evită îngustarea deschiderii prepuţului. Se arată chiar că practica ar ajuta la prevenirea apariţiei cancerului.

De cealaltă parte, cei care neagă beneficiul circumciziei arată că prepuţul îndeplineşte 3 funcţii: senzorială, protectivă şi sexuală. Intervenţia pentru îndepărtarea lui este încadrată la mutilare genitală de gradul I de către Coaliţia Internaţională pentru Integritate Genitală.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat medicilor din ţările unde SIDA este foarte răspândită să practice circumcizia pentru a reduce morbiditatea şi mortalitatea.

Pe aceeaşi temă:

STUDIU Circumcizia reduce riscul de cancer de prostată cu până la 60%

“Human Rights Watch” cere interzicerea mutilării genitale a femeilor din Kurdistanul irakian



 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite