Taina luminii din noaptea de Înviere. De ce mâncăm pască şi ouă roşii în ziua sfântă de Paşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Învierea lui Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a lumii creştine. Tocmai de aceea, credincioşii se pregătesc cu 40 de zile înainte pentru a primi vestea Învierii. Despre tainele acestei sărbători ne vorbeşte Maxim Vlad, preot la Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel din Constanţa.

Pregătirea pentru prăznuirea Învierii Mântuitorului a început cu 40 de zile înainte de Paşti, dar se intensifică pe parcursul Săptămânii Mari, când creştinii sunt părtaşi la patimile şi jertfa şi răstignirea lui Iisus Hristos. Ei se pregătesc trupeşte şi sufleteşte pentru întâmpinarea sărbătorii.

Nu toţi creştinii au puterea să ţină postul. Părintele Maxim Vlad spune că acest lucru nu este un păcat. El crede că în săptămâna de dinainte de Învierea Domnului cel mai mare păcat pe care un creştin îl poate face este indiferenţa faţă de sacrificiul asumat de Iisus Hristos faţă de umanitate. Credinţa biblică spune că Hristos a înviat din trupul său şi a lăsat un testament: acela că lumea nu va fi condamnată la moartea veşnică, ci cei care se vor împărtăşi vor învia asemenea lui.

Prin taina mărturisirii şi a sfintei împărtăşanii, oamenii se purifică înlăuntrul lor. Apoi, îşi primenesc şi gospodăriile prin slujba sfinţirii apei. La Duminica Floriilor, la icoane se pun ramuri de salcie binecuvântată de preoţi.
Începând cu joia mare, gospodinele fac pască, cozonaci, înroşesc ouă. În biserici, se pregăteşte pasca ce va fi sfinţită în noaptea de Înviere la Sfânta Liturghie.

Obiceiuri din ziua de Paşti

Creştinii, în dimineaţa Paştelui, se întorc la casele lor cu făclii, simbolizând lumina ce izvorăşte din trupul lui Hristos, prin care a învins întunericul morţii şi al păcatului. Există obiceiul ca, după ce se trezesc după odihna din noaptea pascală, credincioşii să se spele pe faţă cu apa dintr-un pahar în care au stat ouă roşii şi, în unele zone, un bănuţ de argint care purifică apa. Apa simbolizează botezul, iar ouăle roşii sângele lui Hristos. „Atunci când a fost înjunghiat fiul Domnului, din coaste a ieşit apă şi sânge“, spune părintele Maxim Vlad.



Slujbă la malul mării FOTO Adevărul

Ce este pasca

Odată cu lumina, creştinii pleacă de la biserici şi cu pască – o anafură specială. De regulă, ea trebuie dată doar creştinilor care nu s-au împărtăşit. Este un fel de mângâiere din partea bisericii. „Pasca, în limba ebraică, înseamnă trecere: trecerea de pe pământ la cer, din moarte la viaţă, de la întuneric la lumină“, spune omul bisericii.

De ce ciocnim ouă

La prânz, creştinii se aşează la masa bucuriei. Ciocnesc ouă spunând salutul creştin: „Hristos a înviat!“ şi se răspunde: „Adevărat a înviat“. Aceste cuvinte sunt, de fapt, un rezumat al Crezului. „Oul este simbolul învierii şi ne duce cu gândul la mormântul lui Iisus. Aşa cum el a reuşit să iasă singur din mormânt după ce a înviat, aşa şi puiul iese singur din găoace“, explică preotul. Iisus a revenit pe pământ fără să dea lespedea la o parte, tot aşa cum s-a născut din Maica Domnului, păzind peceţile neatinse, ea rămânând pururi fecioară.



Târg de ouă încondeiate FOTO Adevărul

image
image

Ouăle se vopsesc doar în culoarea sângelui lui Iisus

Tradiţia încondeierii ouălor are o încărcătură biblică. Se spune că Maria Magdalena s-a dus la procuratorul Pilat pentru a-i da vestea cea mare: aceea că Hristos a înviat. Ea purta pe braţ un coş cu ouă. Acesta a râs şi a spus: „Iisus va învia când se vor înroşi ouăle din coş!“. În momentul acela, toate ouăle au devenit roşii. O astfel de frescă, spune părintele Maxim Vlad, se află la Mănăstirea Sfânta Maria Magdalena din Ierusalim.

Tradiţia spune că pentru Paşti, ouăle trebuie să fie vopsite doar în culoarea sângelui Domnului, însă din considerente estetice, gospodinele vopsesc ouăle într-o multitudine de nuanţe.




Lumină la malul mării FOTO Adevărul

Povestea lui Toma Necredinciosul

Până la Înălţare, Iisus Hristos s-a arătat discipolilor săi. Şi Biserica sărbătoreşte astfel că la doua zi de Paşti, la prânz, are loc Vecernia. Se lecturează textul biblic în care se menţionează modul în care Hristos s-a arătat în prima zi a învierii mironosiţelor şi apostolilor ascunşi în casa în care a avut loc Cina cea de taină, de frica iudeilor. Iisus a intrat prin uşile ferecate şi le-a spus: „Pace vouă!“. Numai apostolul Toma nu era de faţă cu ceilalţi apostoli când s-a arătat Domnul. Când i-au spus că l-au văzut pe Iisus în carne şi oase, el nu a crezut.

După o săptămână, adică în duminica a doua după Înviere, iarăşi s-a arătat Iisus Hristos ucenicilor săi. Era şi Toma de faţă. I-a binecuvântat, iar lui Toma i-a spus: „Adu-ţi degetul tău încoace şi vezi mâinile mele, şi adu-ţi mâna ta şi o pune în coasta mea“. Doar după ce Toma a pipăit şi a văzut rănile Domnului a crezut şi a spus cu smerenie: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!“ „Pentru că m-ai văzut, Tomo, ai crezut? Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!“, i-a răspuns fiul Maicii Domnului. De atunci, lumea creştină sărbătoreşte Duminica Tomii. 

image

Citeşte şi:

Praznicele din Sâmbăta Mare: îngroparea Mântuitorului Isus Hristos şi coborârea în iad

Creştinii sărbătoresc astăzi ultima zi înainte de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, zi cunoscută şi sub denumirea de Sâmbătă Mare sau Sâmbătă Patimilor. La miezul nopţii, credincioşii vor ascultă, în faţă bisericilor, slujba de Înviere, la care se va primi lumina şi vestea că Hristos a Înviat.

Vinerea Mare, ziua răstignirii lui Iisus Hristos pentru mântuirea întregii firi omeneşti

Astăzi este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Momentul principal al zilei este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea acestuia în mijlocul bisericii.

Praznicele din Joia Mare: Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Ghetsimani şi trădarea lui Iuda

În cea de-a patra zi din „Săptămâna Patimilor” sunt prăznuite patru evenimente cu semnificaţii importante. Joia Mare este ziua Cinei cea de taină, a rugăciunii Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, a trădării lui Iisus de către Iuda şi cea în care Iisus le-a spălat picioarele ucenicilor săi.

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Mare. Ce să faci în Miercurea Mare ca să fii ferit de boli tot anul

Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere. Credincioşii care merg miercuri la biserică află mai multe despre păcătoasa care l-a uns pe Isus Hristos cu mir, dar şi despre Iuda Iscarioteanul.

Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Patimilor: Ce să faci în Marţea cea Mare ca să nu sărăceşti şi să nu sece grânele

Marţi, a doua zi a Săptămânii Mari, ultima treaptă a urcuşului duvohnicesc pe care Postul ne-o pune în faţă, reprezintă o pregătire în rugăciune pentru patimile Mântuitorului Hrisos.

Ce trebuie să ştie toţi creştinii despre Săptămâna Patimilor, când „raiul este închis”. Deniile şi credinţele populare din Lunea Mare

Creştinii ortodocşi intră de astăzi în Săptămâna Mare sau Săptămâna Luminată, ultima în care se ţine post înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti.

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite