Termen-limită pentru exploatarea Mării Negre. Antreprenorii vor să facă acvacultură, pescuit şi energie verde

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Navă de dragaj nisip în Marea Neagră, pentru mărirea plajelor Foto Sînziana Ionescu
Navă de dragaj nisip în Marea Neagră, pentru mărirea plajelor Foto Sînziana Ionescu

Apele Române solicită sprijinul Guvernului pentru a elabora cât mai urgent un plan de amenajare a spaţiului maritim. Acesta ar permite valorificarea fundului mării teritoriale pentru desfăşurarea unor activităţi de acvacultură, piscicultură sau producţie de energie verde din surse regenerabile.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) a transmis că solicită de urgenţă sprijinul, împreună cu Prefectura Constanţa, pentru urgentarea elaborării Planului de amenjare a spaţiului maritim. Acesta ar permite valorificarea fundului mării teritoriale pentru desfăşurarea unor activităţi de acvacultură, piscicultură sau producţie de energie verde din surse regenerabile. 

Planul de amenajare a spaţiului maritim ar trebui elaborat de Comitetul de amenajare a spaţiului maritim, apoi aprobat prin lege organică şi ar trebui să intre în vigoare cel tărziu la data de 31 martie 2021, conform art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim.

Prin acest plan se defineşte „distribuţia spaţială şi temporală a activităţilor şi utilizărilor actuale şi viitoare în apele marine“ şi ar trebui să cuprindă - în opinia ABADL - cel puţin următoarele activităţi, utilizări şi domenii: zonele de acvacultură, de pescuit, de exerciţii şi antrenamente militare, de extracţie a materiilor prime, zonele în care există infrastructuri portuare şi hidrotehnice, rutele de transport maritim şi fluxurile de trafic, instalaţiile şi infrastructurile pentru explorarea ţiţeiului, a gazelor şi a altor surse de energie. 

De asemenea, acesta trebuie să evidenţieze aşezarea spaţială a resurselor minerale, precum şi pentru producţia de energie din surse regenerabile, ariile naturale protejate, cercetarea ştiinţifică, traseele cablurilor şi ale conductelor submarine, precum şi zonele de siguranţă şi protecţie ale acestora, activităţile turistice, patrimoniul cultural subacvatic, măsuri de protecţie costieră împotriva eroziunii, planuri de intervenţie în caz de poluări accidentale sau în cazul producerii unui hazard natural marin cu risc pentru zona costieră. 

De ce să intabulăm Marea Neagră: „Poate părea o glumă, dar va fi sursă de venit pentru comunitate” 

Proiect de 1 miliard de euro, încurcat de câteva baruri construite pe plajă

„Mai exact, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral în calitate de administrator al apelor maritime interioare, a mării teritoriale şi fundului apelor maritime, fiind direct interesată de valorificarea desfăşurării unor activităţi de acvacultură, piscicultură  sau  producţie de energie verde din surse regenerabile, solicită de urgenţă întrunirea Comitetului de amenajare a spaţiului maritim. Acesta este un organism interministerial, fără personalitate juridică, care funcţionează în coordonarea prim-ministrului, care asigură şi preşediniţia şi al cărui secretariat tehnic este asigurat de autoritatea publică centrală din domeniul dezvoltăriii teritoriale. Comitetul este format din 24 de membri, reprezentând autorităţi publice centrale, administraţii naţionale, agenţii naţionale, autorităţi naţionale şi institute de cercetare (HG 406/2017)“, precizează ABADL într-un comunicat de presă remis luni, 4 ianuarie. 

Componenţa membrilor Comitetului de amenajare a spaţiului maritim este aceasta:

1.         Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

2.         Ministerul Economiei

3.         Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

4.         Ministerul Transporturilor

5.         Ministerul Mediului

6.         Ministerul Apelor şi Pădurilor

7.         Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

8.         Ministerul Afacerilor Externe

9.         Ministerul Afacerilor Interne

10.      Ministerul Apărării Naţionale

11.      Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

12.      Ministerul Energiei

13.      Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

14.      Ministerul Cercetării şi Inovării

15.      Ministerul Turismului

16.      Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

17.      Autoritatea Navală Română

18.      Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura

19.      Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

20.      Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”

21.      Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării

22.      Administraţia Naţională „Apele Române” —Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral;

23.      Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime — S.A. Constanţa

24.      Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră

„De ce este vital pentru întreaga Dobroge un astfel de plan de amenajare a spaţiului maritim? Tocmai pentru că va contribui la dezvoltarea durabilă a sectoarelor de pescuit şi acvacultură, de energie şi transport pe mare, prin elaborarea unei viziuni strategice pe termen lung şi a unui management integrat a resurselor. Doar printr-un astfel de document de planificare, rezultat din cooperarea dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, se va putea identifica şi reglementa distribuţia în spaţiu a activităţilor de orice fel, actuale şi viitoare, în spaţiile marine. Stabilind urgent nişte linii directoare clare, vom putea astfel să îmbunătăţim protejarea mediului şi rezistenţa acestuia la schimbările climatice şi totodată, să ne asigurăm că România va avea un turism durabil şi pe viitor. Cel puţin, aceste aspecte au stat la baza emiterii Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim”, a declarat directorul A.B.A.D.L., Bogdan Bola.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, în calitate de membru al Comitetului de amenajare a spaţiului maritim, a constatat că acesta este nefuncţional, astfel nefiind elaborat până la această dată Planul de amenjare a spaţiului mariitim, care ar trebui să fie aprobat prin lege organică şi să intre în vigoare cel târziu la data de 31 Martie 2021 şi să fie revizuit cel puţin o dată la 10 ani.

„Pentru realizarea acesui plan, trebuie să menţionăm că din 2016 şi până în prezent nu s-a primit nici o hârtie oficială prin care să ni se solicită documente specifice sau vreun punct de vedere.

Având în vedere cele mai sus menţionate şi ţinând cont că în prezent, există numeroase solicitări de la antreprenori privaţi pentru desfăşurarea în marea teritorială a activităţilor de acvacultură, pescuit şi producţie de energie electrică din resurse regenerabile, A.B.A.D.L. a solicitat sprijinul Prefecturii Constanţa.

Astfel că reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Silviu Coşa, a convocat de două ori în această lună: Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura, Direcţia Hidrografică Militară, I.N.C.D.M. “Grigore Antipa”, Autoritatea Navală Română, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa pentru identificarea unor soluţii de urgentare în acest sens.

La întrunirile de la sfârşitul anului 2020, reprezentanţii A.B.A.D.L., cât şi prefectul Judeţului Constanţa  au aflat de existenţa acestui Comitet, dar şi că există acest termen limită - 31 martie 2021.

De asemenea, A.B.A.D.L. după studierea documentaţiei a trimis în prima zi de lucru a anului 2021 o informare Guvernului României, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţiei Naţionale Apele Române“, trage semnalul de alarmă directorul Bogdan Bola. 

Pe aceeaşi temă: 

Reclamaţii hilare ale turiştilor: „Sunteţi nişte criminali. Astăzi era să îmi moară copilul de şapte ani în nisipul vostru, acesta fiind prea afânat“ 

Proiect de 1 miliard de euro, încurcat de câteva baruri construite pe plajă

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite