Uimirea Sfântului Sisoe. Al cui este scheletul care apare în icoana sfântului

Uimirea Sfântului Sisoe - Icoană ortodoxă

Sfântul Sisoe este reprezentat în inconografia creştină stând în faţa unui schelet uman. Scena este intitulată „Uimirea Sfântului Sisoe”

Sfântul Sisoe a trăit în Egipt, în secolul al IV-lea. Tradiţia bisericii susţine că era atât de smerit, încât ruga credincioşii să nu spună nimănui despre minunile pe care le înfăptuieşte.

Sfântul Sisoe (pomenit pe 6 iulie) a fost ucenic al Sfântului Antonie cel Mare (prăznuit la 17 ianuarie), iar după săvârşirea acestuia din viaţă, el s-a retras în locurile care aveau nevoie de învăţătura sa. A trăit 72 ani, neîncetând să creadă în puterea credinţei sale. Trecerea sa la cele sfinte oferă o lecţie despre împăcarea de sine, după o viaţă trăită în îndreptarea şi ajutorarea semenilor.

Sfântul Sisoe cel Mare a primit de la Dumnezeu puterea de a vindeca bolnavii, a scoate duhurile rele şi a învia morţii. Cuviosul Sisoe postea atât de mult, încât ajungea să nu mănânce nimic timp de mai multe zile. În vocabularul universal, expresia „Sfinte Sisoe“ este sinonimă cu uimirea din cale-afară.

Icoana sfântului îl înfăţişază pe Sisoe stânt uimit în faţa unui schelet uman. De aceea, această reprezentare a primit numele de „Uimirea Sfântului Sisoe”.

Icoana Sfântului Sisoe - sursa: Doxologia.ro

„Din inscripţiile iconografice aflăm că osemintele sunt ale împăratului Alexandru al III-lea Macedon, supranumit cel Mare. Sfântul se tânguieşte în faţa morţii evidenţiind efemeritatea slavei pământeşti.

Reprezentarea picturală a sfântului Sisoe a devenit tema clasică a „amintirii morţii” în programul iconografic al lăcaşurilor de cult”, se arată pe basilica.ro.

Citeşte şi: 

Cine erau „sfinţii doctori fără de arginţi” şi cum au ajuns să primească acest nume din partea oamenilor 

Minunea naşterii lui Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus. A trăit în pustie mâncând lăcuste şi miere sălbatică