Val de nemulţumiri din ţară. Zeci de organizaţii cer lămurirea situaţiei Fundaţiilor pentru Tineret, entităţi private care au moştenit patrimoniul UTC
0
Un grup de 50 de organizaţii ale tinerilor (elevi sau studenţi) din întreaga ţară solicită Ministerului Tineretului şi Sportului o acţiune fermă pentru lămurirea situaţiei patrimoniului Fundaţiilor pentru Tineret, entităţi private care au preluat în 1990, printr-un decret-lege dat de FSN, patrimoniul Uniunii Tineretului Comunist (UTC) în administrare.
Pe timpul guvernării Adrian Năstase, Legea nr. 146/2002 încerca să reglementeze această situaţie a patrimoniului UTC, dar nici la 18 ani de atunci, autorităţile nu au întocmit normele de aplicare a legii.
Astfel că Fundaţiile pentru Tineret au funcţionat în continuare beneficiind după bunul plac de activele publice încredinţate în folosinţă pentru desfăşurarea de activităţi pentru tineret. Între timp, multe spaţii au devenit comerciale pentru ca fundaţiile să-şi desfăşoare activitatea cu banii obţinuţi din chirii.
„Tinerii nu au putut avea acces în totalitate la acest patrimoniu dedicat lor sub pretextul că este închiriat pentru a se putea întreţine.
În momentul de faţă, au mai rămas în funcţiune aproximativ 15 fundaţii de tineret din peste 40, câte ar fi trebuit să fie.
Multe fundaţii au intrat în insolvenţă şi ulterior în faliment, în timp ce cu privire la altele, organele fiscale au demarat acţiuni în dizolvare.
Acest fapt, precum şi lipsa de impact concret din ultimii 30 de ani, demonstrează că experimentul fundaţiilor pentru tineret în actuala formă a eşuat”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de cele 50 de organizaţii, printre care: Forumul Tinerilor din România, Uniunea Studenţilor din România, Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Asociaţia Elevilor din Constanţa , Asociaţia Elevilor din Bucureşti-Ilfov şi altele.
De asemenea, semnatarii susţin că în cei 30 de ani, unele dintre aceste fundaţii au reprezentat un prilej pentru „îmbogăţirea personală a unor indivizi care le-au acaparat”, în baza unei legislaţii neclare.
În ceea ce priveşte patrimoniul UTC, în 1990, la nivel judeţean existau 29 de case ale tineretului, 36 de cluburi, 16 baze sportive şi de agrement şi zece sedii judeţene sau municipale. Statul român nu are o evidenţă clară a patrimoniului UTC care a trecut în proprietatea acestor fundaţii, a BTT şi a Ministerului Culturii.
Un regulament amânat 18 ani
Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a publicat în luna martie, pe site, în dezbatere publică, proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr.146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare. Deşi perioada pentru depunerea diferitelor opinii a fost fixată până la finalul lunii aprilie, aceasta a fost prelungită până pe 30 iunie.
În anul 2002, Parlamentul României adopta Legea 146 prin care reglementa regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti. Prin această lege, modificată prin OUG 166/2002, se stabileşte că „la nivelul fiecărui judeţ, evaluarea, supravegherea şi controlul activităţii fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti se exercită de către o comisie formată din câte un reprezentant al direcţiei pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al prefectului, al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene” (art. 29, al 1).
Doar că Regulamentul de aplicare al acestei Legi este amânat de toate guvernele de 18 ani.
„Am făcut o analiză şi ne-am dat seama că este un subiect extrem de complex şi, undeva, înţeleg de ce 18 ani nimeni nu a făcut nimic. Cu toate acestea, ne-am sumat să mergem până la capăt. Am prelungit termenul de dezbatere publică pentru a avea o privire de ansamblu”, a spus pentru „Adevărul” Andra-Mihaela Costache, secretar de stat în MTS.
Tot oficialul a explicat faptul că s-a înfiinţat şi un Grup de Lucru la nivelul ministerului la care vor participa toate organizaţiile interesate. „Mai întâi trebuie să vedem ce este în neregulă cu Legea 146, deoarece discuţia se centrează exclusiv pe patrimoniu. Rolul nostru, ca minister, este să avem grijă ca aceste Fundaţii pentru Tineret să respecte şi să aducă un plus valoare sectorului de tineret”, mai spune secretarul de stat.
Trebuie menţionat faptul că Ministerul Tineretului şi Sportului nu are în acest moment niciun drept de control al acestor fundaţii.
Cazul Maramureş şi Constanţa
Un caz aparte este cel înregistrat în judeţul Maramureş. Aici, comisia de control şi evaluare s-a constituit în baza Legii 146/2002, chiar dacă nu exista un regulament de aplicare a legii. Comisia a decis în anul 2013 desfiinţarea Fundaţiei pentru tineret Maramureş. Cazul a ajuns pe rolul instanţelor.
În anul 2017, Curtea de Apel Cluj a decis definitiv că soluţia comisiei este una legală. Curtea a reţinut că lipsa unui regulament nu este în măsură să determine nelegalitatea actului administrativ, deoarece scopul legii intrate în vigoare este de a evita ca bunurile din patrimoniul fundaţiei să fie înstrăinate.
În judeţul Constanţa, Federaia Tinerilor încearcă să constituie aceeaşi comisie de control şi evaluare încă din anul 2017. Dacă Direcţia Judeţeană pentru Sport, ANAF şi consiliul Judeţean şi-au desemnat reprezentanţii, Prefectura Constanţa refuză să facă acest lucru invocând faptul că „modul de organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile comisiei se stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi”. iar regulament nu există de 18 ani.
Cu toate acestea, tinerii arată că Fundaţia pentru Tineret Constanta a contestat în instanţă numirea făcută de Consiliul Judeţean, iar judecătorii au constatat legalitatea numirii unui reprezentant, aşa cum prevede Legea 146/2002. În consecinţă, tinerii vor acţiona în judecată Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa şi cer magistraţilor să-l oblige pe prefect să numească un reprezentant în comisia de evaluare a Fundaţiei Judeţene pentru Tineret.
„Se răspândesc minciuni în mass-media”
De cealaltă parte, Consiliul de Conducere al Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti a transmis recent un drept la replică ziarului Adevărul prin care arată că Fundaţiile pentru Tineret funcţionează pentru tineri şi în folosul acestora.
„Legislaţia în materie, începând cu Decretul lege 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret şi continuând cu Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret şi Legea 350/2006 – legea tinerilor arată clar, prin însăşi titulatura, dar şi prin conţinutul acestora, că aceste fundaţii s-au înfiinţat şi funcţionează pentru tineri şi în folosul acestora.
Faptul că se neagă realitatea, răspândind-se minciuni pe canale mass-media, prezentate ca şi adevăruri absolute, nu poate răsturna evidenţa conform căreia activitatea fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti se desfăşoară cu, pentru şi în folosul tinerilor, în cadrul imobilelor aflate în proprietatea privată a acestor fundaţii, ceea ce se poate dovedi prin prezentarea activităţilor/acţiunilor/ atât pe site-urile acestor fundaţii, dar şi prin rapoarte întocmite şi depuse la diverse instituţii ale statului.
Bunurile mobile şi imobile din judeţe şi din municipiul Bucureşti, gestionate anterior anului 1990 de Uniunea Naţională a Tineretului Comunist, se constituie drept parte integrantă a patrimoniului fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, fiind intabulate la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobilară aferente fiecărei fundaţii în parte”.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
