VIDEO Călătorie ca-n Jurassic în Cheile Dobrogei. Numai aici păşeşti pe fundul Mării Thetis, printre recife şi atoli

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cheile Dobrogei reprezintă o zonă uluitoare, obligatoriu de vizitat pentru a cunoaşte însemnătatea pământului dintre Dunăre şi Marea Neagră. Aici calci pe fundul străvechii Mări Thetis, strămoaşa Mării Negre.

Cheile Dobrogei constituie o Arie de Protecţie Specială Avifaunistică din judeţul Constanţa, ce se întinde pe o suprafaţă de 10.929 hectare. Este amplasată pe versantul drept al văii Casimcea, la aproximativ 45 km NV de Constanţa, spre comuna Mihail Kogălniceanu. 

Cheile Dobrogei se desfăşoară din comuna Mihail Kogălniceanu, de-a lungul şoselei, până în localitatea Râmnicu de Jos. În rezervaţie se ajunge cu maşina pe ruta Mihail Kogălniceanu - Târguşor (12 km). La jumătatea satului este un indicator dreapta spre Pantelimon, iar după 8 km pe câmp apare indicatorul cu „Rezervaţia Cheile Dobrogei“.

Peisajele sunt de o frumuseţe rară, având şanţuri naturale şi chei brăzdează malurile abrupte ale văii, peşteri săpate în calcar, cu specii de plante deosebite. Aici au existat şi descoperiri arheologice importante. Recifii Jurasici Cheia (sau Masivul Geologic Cheia) sunt rezervaţie naturală de interes naţional.

Rezervaţia Cheile Dobrogei, aflată în custodia Direcţiei Silvice Constanţa, se întinde pe o suprafaţă de 285 de hectare. Extraordinar este faptul că formaţiunile muntoase din zonă sunt foste recifuri coraliere ale Mării Thetis. Speciile de fosile, unice în ţară, care se găsesc în pereţii calcaroşi de aici sunt perfect conservate. 

„Rezervaţia este formată din calcare din perioada Jurasicului, aici găsindu-se o faună şi o floră de interes deosebit. Calcarele cheilor reprezintă rămăşiţe de atoli, ceea ce justifică forma semirotundă a pereţilor. Pereţii sunt orientaţi est/vest şi nu au o înălţime mai mare de 40 metri. Platourile calcaroase cu forme ciudate, bătute de trecerea apei, mărginesc de o parte şi de alta şoseaua. Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu numeroase urme arheologice, în special cele găsite în peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vânat şi chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zonă în epoca preistorică“, arată specialiştii care au studiat zona.

Din punct de vedere paleontologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreaga Vale a Casimcei. Faunistic vorbind, sunt foarte bine reprezentate speciile de reptile, păsări şi chiroptere.

În perimetrul sitului, în Aria naturală Gura Dobrogei, se află două peşteri importante din punct de vedere speologic şi paleontologic: „La Adam“ şi „Gura Dobrogei“ sau „Peştera Liliecilor“. 

Studiile speologice efectuate în peştera „La Adam“ au dus la descoperiri de importanţă paleontologică şi arheologică ce clasează acest loc printre cele mai importante din Europa. Aici au fost identificate numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice şi tot de aici a fost scoasă la iveală o piesă deosebit de importantă - un molar de Homo sapiens fossilis. Peştera adăposteşte numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, întâlnit numai aici.

Peştera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrări şi două galerii importante. Ultima se remarcă prin acumularea unei mari cantităţi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adăpostiţi în timpul verii pe tavanul peşterii, care i-au dat numele de „Peştera Liliecilor“. Majoritatea sunt specii protejate şi cu statut de specii periclitate. Vegetaţia din zona de proiecţie exterioară şi din limita peşterii este caracteristic stepic dobrogeană. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Ţinutul Casienilor, locul unde s-a născut sfântul care a creştinat Apusul. Oaza de verdeaţă şi apă ascunsă vederii

Ţinutul Casienilor - tărâm de poveste al Dobrogei. Locurile în care istoria şi-a săpat contur în piatră

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite