VIDEO Ghid de vreme rea la Marea Neagră. Ce poţi vizita la Constanţa şi în împrejurimi când nu e timp de plajă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cazino şi faleza, văzute de sus Sursa Rafael Cucu
Cazino şi faleza, văzute de sus Sursa Rafael Cucu

Vremea închisă de pe litoral poate fi un câştig pentru turişti şi pentru copiii acestora, dacă vor folosi timpul răcoros pentru a vizita locuri care pot schimba complet părerea despre „ce poţi face la mare“.

Astfel, dacă sunteţi la Constanţa, aveţi la îndemână Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, recunoscut tuturor ca „Delfinariul“ de pe Bulevardul Mamaia nr. 255. Delfinariul este însă doar o mică parte din instituţia muzeală compusă din Acvariu, Planetariu, Observatorul astronomic, Microrezervaţia (Microdelta), Expoziţia de păsări exotice şi Clubul de echitaţie cu manej. Cu excepţia Acvariului care se găseşte vizavi de Cazino, celelalte obiective se află în acelaşi sediu cu Delfinariu, pe Bulevardul Mamaia.

Lângă Delfinariu se întinde Parcul Tăbăcărie, cel mai frumos parc al Constanţei, care înconjoară lacul Tăbăcărie. Bucuraţi-vă de parc cât încă mai există, pentru că a fost deja micşorat considerabil de construirea City Park Mall printr-o combinaţie Radu Mazăre- Elan Schwartzenberg-Cristian Borcea. În parc există o bisericuţă din lemn, adusă din Maramureş, în al cărei pridvor se desfăşoară şcoli de vară pentru copii.

Mergând spre zona veche a Constanţei, în peninsulă, puteţi face un mic popas la Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, de la intersecţia străzilor Călăraşi şi Ştefan Mihăileanu (adresa strada Ştefan Mihăileanu nr. 68), între Capitol şi Casa de Cultură. Este realizată în stil brâncovenesc şi pictată de Nina Arbore, ucenica lui Henri Matisse - artistul care a imortalizat ia românească în lucrarea „La blouse roumaine“.

În intersecţia de la Capitol vă aflaţi la Cota zero a oraşului, în cel mai înalt punct al Constanţei raportat cu nivelul mării. Pentru zone liniştite cu verdeaţă şi vedere la mare, mergeţi spre plaja Trei Papuci, unde sunt străzi cu case vechi şi arhitectură eclectică. 

GALERIE FOTO DIN CONSTANŢA TURISTICĂ

Pe Strada Mircea cel Bătrân, spre peninsulă, se află cea mai veche biserică creştină a Constanţei – Biserica Greacă, ridicată la 1863. Aici a îngenuncheat la 1879 Regele Carol I, în prima sa vizită la Constanţa, pentru a mulţumi Proniei pentru alipirea Dobrogei la România, în urma Războiului de Independenţă de la 1877-1878. Pentru că orânduirea otomană nu dădea voie altor culte să-şi construiască lăcaşuri de cult mai înalte decât minaretul geamiei, Metamorfosis nu are turle, constructorii optând pentru această soluţie de compromis, pentru ca biserica să existe totuşi. Presa vremii numea Biserica Metamorfosis drept „staţia istorică a unirii Dobrogei cu România“, aici fiind oficiat la 1878 un Te Deum pentru celebrarea alipirii Dobrogei la teritoriul României. La ceremonialul religios din 1879 a participat însuşi Regele Carol I, împreună cu moştenitorul tronului Rusiei Imperiale. Până la 1900 acolo se oficiau toate ceremoniile oraşului. Slujbele se ţin atât în limba română, cât şi în limba greacă. 

Lângă această biserică se găseşte stradela Vântului, a doua cea mai îngustă din România după strada Sforii din Braşov.

Biserica Greacă Sursa elpis.ro

image

Biserica Greacă este prima dintr-un „octogon confesional“ cum este numită de pasionaţii de istorie a Dobrogei. În apropiere se mai află Moscheea Carol I şi Geamia Hunkiar; sinagoga; biserica bulgărească (actuala Biserică Sfântul Nicolae); Biserica armenească; Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel; Bazilica catolică Sfântul Anton.

Cel mai vechi lăcaş de cult din Constanţa este musulman - Geamia Hunkiar. Datează din anul 1869 şi se află vizavi de Cin-Cin şi de Muzeul de Artă Populară, în spatele Lupoaicei. Geamia a fost ctitoritã de sultanul Abdül-Aziz (care a domnit în anii 1861-1876), de aceea este cunoscută şi ca geamia Aziziye. Sultanul Abdül-Aziz a fost al 32-lea conducător al Imperiului Otoman şi i-a urmat la tron fratelui său, sultanul Abdul-Medgid - întemeietorul Medgidiei. Geamia este fãcutã din piatrã cioplitã de meşterii turci, iar zidurile au o grosime de 85 centimetri. Arhitectura este simplã, cu învelitoare din olanã în patru ape. 

Image result for statuia ovidiu piata ovidiu adevarul.ro
Image result for statuia ovidiu piata ovidiu adevarul.ro

Biserica armeană Sfânta Maria funcţionează într-o clădire edificată în 1880, fosta şcoală armenească, pe strada Callatis nr. 1. Armenii spun că prima lor biserică, din lemn, care a fost distrusă de un incendiu, era construită în anul 1740. În interior, pereţii nu sunt pictaţi, ci acoperiţi cu icoane mari. Slujbele din cadrul bisericii se ţin în limba armeană, iar oficierea căsătoriilor se ţine în limbă română.

Prima biserică românească din Constanţa este Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel, ce a început să fie ridicată la 1883 după planurile lui Ion Mincu, părintele arhitecturii româneşti. Piatra fundamentală a fost pusă la 4 septembrie 1883, în timpul episcopului Iosif Gheorghian al Dunării de Jos, ales mai târziu Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Romane. Până în anul 1925 a servit ca biserica parohială pe o fundaţie slabă care a cedat uşor vremii şi care în urma bombardamentului din timpul celui de Al Doilea Război Mondial s-a deteriorat. În ziua de 3 august 1941, biserica a fost avariată de bombardamentul aerian, fiind distrusă partea de est a clădirii precum şi catapeteasma din interior lucrată în icoane emailate. Mobilierul format din străni, policandre, candelabre şi sfeşnice, inclusiv vechea catapeteasmă au fost executate după planurile arhitectului Mincu la Paris. O parte din acest mobilier - îmbrăcat în foiţă de aur şi bătut cu pietre sidefate, cu icoane emailate şi sculpturi cu motive naţionale - a fost deteriorat cu evacuarea din timpul războiului. Catedrala a fost refăcută, iar astăzi este cea mai mare biserică a Tomisului. În parcul ce înconjoară catedrala se află un complex arheologic în care sunt identificate elemente ale vechiului oraş Tomis.

Biserica bulgară (actuala „Sfântul Nicolae vechi“) a fost ridicată mai târziu, după 1900. În urma bombardamentelor din 1941 care au avariat Catedrala Ortodoxă Petru și Pavel, biserica Sfântul Nicolae a preluat rolul de catedrală a orașului. 

Moscheea Carol I a fost reconstruitã în anul 1910 la ordinul Regelui Carol, pe locul unei mai vechi geamii, Mahumudie, ce fusese ctitoritã în anul 1823 şi purta numele sultanului Mahmud (1808-1839). Din aceasta s-a mai păstrat doar mihrab-ul, altarul sculptat în stil maur, cu ornamente bogate, îndreptat către Mecca. Inaugurarea a avut loc într-o zi de vineri, 31 mai 1913. Solemnitatea a avut loc în prezenţa cuplul regal, Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Muftiul Hafuz Rıfat Abdul Gelil l-a asigurat pe Suveran „de dragostea şi devotamentul supuşilor musulmani“. În semn de preţuire pentru frumosul edificiu care era o premieră în România, comunitatea musulmană i-a dat numele de Moscheea Carol I. 

Lăcaşul de cult este prima construcţie din beton armat din România. Soclul este placat cu piatrã de Dobrogea cioplitã. Clădirea reprezintã o îmbinare a stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitecturale româneşti. Deasupra porţii de la intrare strãjuieşte inscripţia: „În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurãtor“, formula cu care credincioşii musulmani încep orice activitate. În curte se aflã două spălătoare cu câte şase robineţi ce servesc pentru abluţiunea (spălarea) impusã de religia islamicã. În dreapta geamiei se aflã minaretul înalt de 45 metri, în care urci pe o scară în spiralã cu 140 trepte. În vârf ajungi într-un balcon circular, îngust, de unde se vede panorama peninsulei Constanţei şi a împrejurimilor centrului vechi. Cel mai înalt decor este semiluna de pe cupola moscheii. În interiorul edificiului se află covorul uriaş adus de la moscheea de pe insula Ada Kaleh. Are dimensiunile 9×16 metri, 490 kilograme şi 145 metri pătraţi. Este desfăşurat în zilele de sărbătoare. La vizitarea unui lăcaş de cult musulman, ţinuta trebuie să fie decentă, ca la orice obiectiv religios, capul acoperit, iar încălţările trebuie lăsate la intrare. 

31 mai 1913. Regele Carol I şi Regina Elisabeta, la inaugurarea Moscheei din Constanţa Sursa Guner Akmolla

Civilizaţia turco-tătară din Dobrogea - Ceremonia de inaugurare a „Moscheii Regale Carol I" în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Constanţa 31 mai 1913. Colecţie personală Güner Akmolla

În Constanţa, exista o capelă catolică ridicată în anul 1885, pe locul căreia se află Biserica romano-catolică Sfântul Anton de Padova, ce a fost zidită în anii 1935-1937. Bazilica are o istorie zbuciumată pentru că într-un teritoriu al mozaicului confesional, preoţii catolici au făcut multe demersuri pentru a câştiga dreptul la o biserică proprie, care a fost construită doar parţial. Bazilica este vizitată de credincioşi indiferent de religie, dovadă stând acatistele depuse spre dovedirea binefacerilor Sfântului Anton, celebrat la 13 iulie în Sărbătoarea crinului.

Constanţa a avut două sinagogi: una de rit aşkenaz, pe strada C.A.Rosetti din Peninsulă, şi alta de rit sefard, pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti. Sinagoga sefardă a fost dărâmată după cutremurul din 1977. A supravieţuit timpurilor doar sinagoga aşkenază de pe strada C.A.Rosetti, care a fost închisă, însă, din cauza stării de degradare. Pentru oficierea slujbelor, evreii merg la Bucureşti sau la Tulcea. Sinagoga a fost construită în 1910. Templul are 13 metri înălţime. În timpul războiului, aici a fost depozit miltar german de armament. Lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază au dus în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. Construcţia a fost folosită până în anul 2004. În prezent, acoperişul este aproape prăbuşit, au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn. Investiţia necesară estimată este de 1 milion de euro.

Cazino arhivă Constanţa faleză Sursa Muzeul Portului Constanţa

Muzeul de Artă din Constanţa este, după Muzeul Naţional de Artă al României, cel mai mare din ţară. Are un patrimoniu de 8.000 lucrări, care cuprinde toţi marii artişti. Muzeul deţine întreaga colecţie a pictorului Nicolae Tonitza, ceea ce înseamnă peste 70 lucrări. Tonitza a fost bun prieten al unui medic din Dobrogea, Gheorghe Vintilă, în a cărui casă părintească de la Topalu, pe malul Dunării, funcţionează singurul muzeu rural de artă din România. Muzeul poartă numele părinţilor doctorului ginecolog, învăţătorii Dinu şi Sevasta Vintilă, cei care au întemeiat şcoala din Topalu în propria casă. Dr. Gheorghe Vintilă a adunat de-a lungul vieţii o colecţie preţioasă de artă, pe care a donat-o Statului român, cu dorinţa ca aceasta să fie expusă în casa părintească din Topalu. Topalu este comuna unde se găsesc dicienii, populaţia românească autohtonă a Dobrogei. Topalu este comuna unde se află cetatea Capidava.

Muzeul de Artă Populară strânge ca într-un cufăr zestrea etniilor dobrogene. Costume tradiţionale, accesorii şi obiecte din acest areal sunt expuse acolo.

Un muzeu funerar în aer liber este amenajat în Piaţa Ovidiu din Constanţa, în parcul de lângă Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi din faţa Edificiului Roman cu Mozaic - alte locuri unde trebuie să intraţi pentru a cunoaşte istoria străveche a acestor meleaguri. Alături de statuia lui Ovidiu, poetul exilat la Pontul Euxin, aceste stele celebrează memoria unor cetăţeni de vază ai anticului Tomis.

Muzeul de Sculptură Ion Jalea are lucrările extraordinare ale artistului plastic dobrogean. Ion Jalea a sculptat cu o singură mână - dreapta, pentru că stânga şi-a pierdut-o din umăr în luptele din Primul Război Mondial. Muzeul a fost casa celui mai bogat moşier din Dobrogea - Constantin Pariano. 

image

Alt muzeu unic în ţară este Muzeul Marinei Militare, pe strada Traian nr. 53 (între restaurantul Colonadelor şi Liceul Traian). Aici găsiţi colecţii de machete de corăbii şi nave de război, amfore şi ceramică veche, arme albe şi de foc, arme sub apă, medalistică, uniforme, aparatură de transmisiuni, motoare navale, ancore şi elice, navomodele, nave originale şi fragmente ale unor epave, drapele şi pavilioane, instrumente de navigaţie, numismatică, tablouri, documente şi fotografii cu aspecte din marină, carte veche şi presă de marină.

Pentru Muzeul Armatei mergeţi la Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I Constanţa (strada Prelungirea Liliacului nr. 1-3, în cartierul Km 4-5). Aici sunt expuse colecţii de arme albe şi de foc, din diferite perioade istorice, armament de artilerie şi aparate optice, harnaşament şi uniforme originale, elemente de camuflaj militar şi tehnică de transmisiuni, precum şi documente sau obiecte personale ale militarilor dobrogeni. 

Diamantul coroanei, Cazinoul din Constanţa, se află la a patra licitaţie pentru restaurare, edificiul-simbol fiind în proprietatea Primăriei Constanţa. De reabilitare se ocupă Compania Naţională de Investiţii. Toate cele licitaţii au fost anulate de instanţă, ultima dintre ele în ianuarie 2018, din cauza contestaţiilor repetate şi a deciziei magistraţilor că procedura a fost îndeplinită defectuos.

Pentru excursii de o zi există trasee de vizitare a Dobrogei şi a cetăţilor antice, precum şi  rezervaţiilor naturale: Corbu-Vadu-Histria-Gura Portiţei, Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei, Adamclisi-Dervent-Peştera Sfântului Andrei, Munţii Măcinului, Delta Dunării. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Minunile Dobrogei, fotografiate de la mare înălţime. Ipostaze nemaivăzute, cu iluzii optice care tăie răsuflarea

Pădurile din Dobrogea, refugiul de vis din calea arşiţei. Unde se găsesc cele mai umbroase oaze din ţinutul apelor

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite