VIDEO Povestea nespusă a Sinagogii Mari din Constanţa. Cum a ajuns în ruină unul dintre cele mai frumoase edificii din ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un serial despre soarta Sinagogii Mari din Constanţa, un superb edificiu de patrimoniu lăsat în ruină, a fost creat de un evreu constănţean. Primul episod din „Sinagoga Mare din Constanţa – Povestea nespusă“ a fost postat deja pe canalul Youtube şi cuprinde imagini cutremurătoare din interiorul lăcaşului de cult.

Psihologul constănţean Edy Rosen (43 ani) a demarat serialul „Sinagoga Mare din Constanţa – Povestea nespusă“ împreună cu fratele său Gabriel, coautor al producţiei video. Primul episod pe canalul Youtube, postat joi, 11 iulie, va fi continuat de alte episoade lunare, într-o serie ce se va întinde pe parcursul unui an. 

GALERIE FOTO CU SINAGOGA AŞKENAZĂ

„Sinagoga Mare din Constanţa – Povestea nespusă“ relatează soarta lăcaşului de cult mozaic, situat pe strada C.A. Rosetti din Constanţa, în zona peninsulară. Este a doua sinagogă pe care Constanţa ar pierde-o, după dărâmarea Sinagogii sefarde de pe strada Mircea cel Bătrân (între Biserica Greacă şi Piaţa Ovidiu). Lăcaşul sefard, considerat cel mai frumos edificiu de acest rit din România, a fost demolată de comunişti în anul 1988, pe motivul că fusese afectată grav de cutremurul din 1977. 

De câţiva ani, Sinagoga aşkenază este şi ea în pericol. Acoperişul a căzut, interiorul a devenit groapă de gunoi a zonei şi a fost cotropit de vegetaţie. Zidurile au rămas în picioare, la fel vitraliile şi coloanele care mai susţin părţi din superbul edificiu care reuşeşte să impresioneze încă, chiar şi în această stare. Sinagoga Mare face parte din Octogonul Confesional al Constanţei (denumire lansată de publicaţia locală Info Sud-Est şi popularizată de ghidul Diana Slav, care face tururile gratuite ale zonei vechi a oraşului), fiind cuprinsă în aria formată din 8 lăcaşuri de cult de diferite confesiuni.

Fondurile pentru reabilitarea sinagogii întârzie însă să apară, în ciuda anunţurilor făcute în decursul anilor de comunitatea evreiască. Sinagoga nu este clasată ca monument istoric, abia acum începând să fie făcute demersuri de către o asociaţie civică, Verde Urban, care luptă pentru patrimoniul Constanţei.

La ultimul recensământ (din 2012) mai trăiau în Constanţa 36 evrei, iar de confesiune mozaică se declaraseră 30 dintre ei. La recensământul din 1930, numărul evreilor din Constanţa era 1.819. 

În primul episod din „Povestea nespusă“ a Sinagogii Mari din Constanţa apare scriitorul Sorin Roşca (tatăl lui Edy Rosen) de la Revista culturală „Tomis“ şi Dumitru Caragheorghe, fondator Verde Urban. Aceştia spun povestea trecută şi actuală a sinagogii, mărturisind durerea pe care o provoacă locuitorilor Constanţei, în primul rând, indiferent de etnie şi de religie, starea sinagogii. 

„Copilăria noastră ne-am petrecut-o în sinagogile din Iaşi şi Constanţa... Am crescut pe scenă, am fost implicaţi în majoritatea evenimentelor culturale ale Comunutatii Evreieşti din Constanţa, Iaşi şi Bucureşti, până în studenţie. Noi am vrut să ne apucăm de renovat sinagoga încă de cînd era preşedinte al comunităţii medicul Carol Friedman, dar am fost înlăturaţi rapid, inclusiv scoşi din comunitatea evreiască din Constanţa, pe nişte motive inventate, în sensul: <Mâi ţâncilor, nu vă băgaţi nasul unde nu vă fierbe oala>.

Dar suntem evrei biologic, facem parte din comunitate şi vrem să sensibilizăm constănţenii să ne vină în ajutor, să ne susţină în reconstruirea sinagogii, şi mai mult, să dezvaluim lucruri despre care nimeni nu vorbeşte, lucruri grave şi intolerabile. Sunt oameni care iubesc şi au iubit Sinagoga, comunitatea, cultura evreilor, chiar dacă nu făceau parte din comunitate. Sunt foarte mulţi membri ai comunităţii care şi-au donat averile. pentru construcţia sinagogii şi mulţi care au murit cu acest of, cu această speranţa a reconstruirii acestui lăcaş de cult. I-aş aminti doar pe prof. univ. Dali Gurman, surorile Schats, inginerul Beckerman, soţii Sarina Brown şi Fritz Brown, actori ai Teatrului de revistă Fantasio, doamna dr. Aronsohn şi câţi alţii care au murit şi nu pot fi pomeniţi pentru că noi, evreii de aici, nu avem sinagogă. 

Nu ne putem ruga, nu putem face slujbe, suntem anihilaţi ca etnie, anihilaţi cultural. Luptăm astfel împotrivă anihilării culturale, pentru că sinagoga este în cultură noastră centrul cultural şi spiritual suprem. Fără o sinagogă nu avem identitate. În plus, această sinagogă a fost şi este profanată, şi nimeni nu zice nimic... Au fost toleraţi oameni care au distrus cu intenţie interiorul, smulgând firele electrice, furând şi degradând tot ce puteau fura. Au smuls firele electrice din pereţii altarului, rupând stucaturile, au depozitat gunoi... Sinagoga e o groapă de gunoi. E inadmisibil, lumea trebuie să ştie asta!“, a declarat pentru „Adevărul“ Edy Rosen. 

Edy i-a fost ghid şi fotografului Yosef Zinn din Israel, de origine română, care a avut un şoc la vizitarea sinagogii din Constanţa (foto jos). 

Yosef Zinn, evreul născut în România indignat de starea sinagogii Sursa Facebook Edy Rosen

Imagine indisponibilă

Vederea sinagogii din Constanţa, aflate în ruină, i-a provocat o emoţie teribilă lui Zinn. Artist fotograf şi activist pentru drepturile omului, Yosef, în vârstă de 77 ani, născut la Gura Humorului în Bucovina, îşi vizitează ţara natală în fiecare an. 

El trăieşte în Israel din 1964, iar amintirile soţiei sale originare din Constanţa l-au îndemnat să meargă să se reculeagă la sinagoga din peninsulă. Numai că, în loc de lăcaş de cult, Yosef a dat peste o imensă dărâmătură. Din sinagogă au rămas doar coloanele boltite şi ziduri cu vitralii, care privesc spre cerul liber, năpădite de buruieni şi arbuşti.

Zinn a fost zguduit văzând năruit locul pe care-l cunoştea atât de bine din povestirile soţiei. Cutremurat de cele văzute, s-a sprijinit de zidurile crăpate, promiţându-şi că va începe să lupte el, din Israel, pentru sinagoga din Constanţa. 

„Ce n-au reuşit hitleriştii şi legionarii au reuşit autorităţile din zilele noastre. În visul meu cel mai negru n-am crezut că mă aflu în mijlocul Constanţei, în România mea democrată, care este obligată de legile internaţionale ale umanităţii să păstreze o astfel de comoară istorică. Unde sunt toţi cei care trebuie să aibă grijă de ea? Comunitatea evreiască, Primăria, Ministerul Culturii, Guvernul, reprezentanţii minorităţilor?“, a spus Yosef (foto jos).

Familia lui Yosef Zinn a fost deportată din Bucovina în toamna lui 1941 şi dusă, pe jos, în Transnistria, de unde s-a întors în 1945 la Gura Humorului. Bunicii lui au fost executaţi pe drum, pentru că îngreunau deplasarea convoiului, iar mama lui, însărcinată în luna a cincea cu Yosef, a născut la 16 februarie 1942, în cea mai cruntă iarnă, afară, într-un şanţ.

Copilul a supravieţuit, a trecut şi de Holocaust, a ajuns la vârsta de 77 ani fără să bată cabinetele doctorilor, iar acum vrea să vadă sinagoga reparată până închide ochii. 

Sinagoga Mare din Constanţa Sursa Facebook Edy Rosen

Imagine indisponibilă

La sfârșitul lunii martie, Asociaţia Verde Urban a transmis către Ministerul Culturii și Identității Naționale o cerere de clasare în regim de urgență pe lista monumentelor istorice a edificiului.

„Ulterior au fost vehiculate în presa locală informații potrivit cărora asociația noastră nu ar avea capacitatea legală de a face un astfel de demers și că o astfel de procedură ar fi fost deja întreprinsă de către reprezentanții comunității evreiești locale. 

Menționăm că Asociația Verde Urban este îndreptățită să intervină în acest demers, ca orice persoană, în conformitate cu prevederile Legii 422 din 2001, modificată prin legea 259 / 2006, la art 21: (2), care spune: ‘Serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor pot declanşa procedura de clasare de urgenţă, din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate’“, precizează activiştii de la Verde Urban.

Activiştii au primit răspuns de la minister, prin care autoritatea centrală arată că nimeni din partea comunităţii evreieşti din Constanţa nu a făcut vreun gest pentru clasarea sinagogii ca monument de patrimoniu.

„În scrisoarea ministerului se precizează că nu au existat solicitări de clasare a Sinagogii din parte comunității, deși în cadrul avizului Direcției Județene pentru Cultură Constanța nr. 1796/14.12.2015 privind Executarea lucrărilor de primă urgenţă – Reabilitarea generală – Templu israelit Constanţa, documentație depusă de comunitate, s-a menționat de către autoritatea locală necesitatea clasării clădirii ca monument istoric de arhitectură“, specifică Verde Urban.

Totodată, în adresă se mai arată că există „deschidere“ din partea instituției pentru clasarea clădirii ca monument istoric, motiv pentru care activiştii din Constanţa vor cere audiență în vederea obținerii informațiilor privitoare la componența dosarului de clasare.

„Faptul că documentația menționată se află în procedura atribuirii lucrărilor de execuție la Ministerul Dezvoltării, cu întârziere ce nu mai miră pe nimeni, cauzată de probleme în aplicarea legii achizițiilor publice, nu ne împiedică din a ne continua demersul de a conferi acestui imobil patrimonial, cu valoare de necontestat, statutul de monument istoric“, transmite Asociaţia Verde Urban.

Pe aceeaşi temă: 

Şocul trăit de un român plecat demult în Israel, la vederea sinagogii din Constanţa devenite ruină: „Ce n-au reuşit hitleriştii au reuşit autorităţile actuale“

VIDEO Demers al societăţii civile: Sinagoga din Constanţa, inclusă pe lista monumentelor istorice. Splendidul edificiu a ajuns ruină

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite