Ziua în care a fost inaugurat Portul Constanţa. Discursul memorabil al lui Carol I: „S-a înfăptuit visul bătrânului Mircea Voievod şi a lui Ştefan cel Mare“

Portul Constanţa FOTO Constanţa Port

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, cel mai mare port maritim al României.

În urmă cu 111 ani, la 27 septembrie 1909, a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. 

Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din 1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.", iar Portul Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne, conform https://www.portofconstantza.com/.

''După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tănărul stat. (...) În aceste condiţii, statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă'', indică site-ul menţionat.

În 1878, Portul Constanţa dispunea de 200 m diguri şi 4 ha incintă portuară. Inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a avut loc la 16 octombrie 1896, lucrări care au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al lucrărilor Portului Constanţa, se arată în dicţionarul.

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. 

Momentul cu mare răsunet pentru toată ţara a fost consemnat de documentele vremii: „După serviciul divin de Duminecă, la care a asistat familia regală, ministrul lucrărilor publice V. Morţun, a dat cetire actului comemorativ, prin care se inaugurează portul şi silozurile.

După cetirea actului, Regele luand din mana d-lui Morţun acel act, spre a-l iscăli, a spus d-lui Morţun, că l’a decorat cu marele cordon al Coroanei Romaniei, şi apoi a iscălit actul. Actul a fost iscălit şi de M. S. Regina, Principii moştenitori şi toţi miniştrii.

Suveranii urmaţi de intreaga suită s’au indreptat apoi spre intrarea silozurilor, unde Suveranul a zidit intr’o piatră comemorativă actul pe care il iscălise. Terminandu-se această solemnitate, suveranii, principii moştenitori şi intreaga suită au inceput vizitarea silozurilor. După terminarea vizitei, Suveranii s’au urcat in barca regală condusă de 24 de marinari lopătari, sub conducerea d-lui comandant Eustaţiu, indreptandu-se spre farul din port. Barca regală a acostat apoi in faţa farului, iar suveranii, principii moştenitori şi intreaga suită s’au urcat pe cheiu. In acest timp muzica militară a intonat imnul regal. Imediat s’a inceput oficiarea unui serviciu divin, după care M. S. Regele a zidit al doilea document cu acelaş conţinut pe care l’a cetit la silozuri, intr’o piatră comemorativă.

De aici familia regală s’a inapoiat tot cu barca regală in dreptul bazinului de petrol. Aici suveranii, principii moştenitori şi toţi invitaţii s’au urcat intr’un tren special şi s’au dus in staţiunea de petrol, pe care au vizitat-o. De aici trenul a pornit spre gara din oraş, unde Suveranii au fost primiţi de o gardă de onoare cu muzică şi drapel. In gară toată lumea s’a coborat, iar suveranii cu automobilele s’au dus la palatul regal, unde au luat masa.

Seara in sala de administraţie a silozurilor la orele 8 a avut loc marele banchet. Principele Ferdinand cu Principesa Maria şi-au făcut apariţia la orele 7*45, iar peste un sfert de oră au sosit suveranii. Regele a luat loc la masa de onoare, avand la dreapta pe d-na Ionel Brătianu, ; la stanga pe episcopul Nifon. Regina a prezidat masa din aripa dreaptă avand la ; dreapta pe prim-ministrul Ion Brătianu, la stanga pe ministrul Costinescu.

Principesa Maria a prezidat masa din aripa stangă avand la dreapta pe ministrul Spiru Haret, la stanga pe ministrul Anton Carp. La şampanie a vorbit cel dintai ministrul Morţun apoi d-l Saligny, făcand istoricul portului şi aducand elogii familiei regale.

Discursul Regelui Carol.

In urmă a luat cuvantul Regele Carol rostind următorul discurs, ascultat cu o viuă emoţiune de intreaga asistenţă:

«Cu mare bucurie am venit in Dobrogea spre a inaugura marile lucrări ale portului Constanţa, datorite ca şi falnicul pod de peste Dunăre, ştiinţei şi luminei inginerilor romani sub priceputa conducere a şefului lor.

Deschiderea drumului spre mare "era o trebuinţă a propăşirei comerţului. Porturile maritime sunt plămanii unei ţări, de aceea guvernul nu a cruţat nimic pentru a da portului Constanţa tot ceea ce a trebuit spre a indeplini inalta sa menire.

Incă dela inceput am urmărit cu cel mai viu interes şi am supraveghiat aceste lucrări, cari :au dat comerţului nostru un avant aşa de puternic şi au legat tot mai strans Dobrogea de căminul strămoşesc. Cu drept cuvant, deci il putem privi ca un factor de căpetenie al propăşirei noastre economice şi ca o mândrie naţională.

Portul Constanţa cu ajutorul serviciului nostru maritim roman ne-a pus in legătură statornică şi directă cu targurile străine, mai ales cu apusul Europei, care este cel mai mare cumpărător al produselor noastre naţionale. Activitatea acestui centru comercial, care se va desfăşura de sigur, fără daune pentru porturile noastre dunărene, va fi adevăratul barometru al desvoltărei noastre economice. De aceea am credinţa, că deşi marile lucrări ce s-au săvarşit pănă acum nu sunt decat un inceput faţă de ce rezervă viitorul şi că Constanţa va deveni peste un scurt timp, nu prea indepărtat, unul din cele mai importante porturi ale Mărei Negre.

Cu acest prilej nu pot să nu remarc azi o legătură strânsă şi apropiată a Dobrogenilor de sufletul nostru cu intrarea lor în deplină viaţă constituţională a ţării. Prin această întrunare desăvârşită a Dobrogei de patria română, dela sânul căreia nimic nu o mai poate despărţi, s-a în făptuit pe veci ţinta străbunilor luptători pentru stăpânirea ţărmului Mărei Negre, visul bătrânului Mircea Voivod şi a lui Ştefan cel Mare.

Cu adancă recunoştinţă mulţumesc tuturor pentru primirea strălucită, cu care am fost intampinat din partea oraşului, ca şi pentru bunele urări ce mi-s-au adus in cuvinte aşa de călduroase şi măgulitoare şi sunt fericit că am plăcutul prilej a ridica paharul meu pentru prosperarea mereu crescandă a portului Constanţa şi pentru fericirea scumpilor noştri Dobrogeni».

În perioada 1941-1944 portul a primit destinaţie militară, fiind lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 a fost ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială au fost confiscate. 

În 1967, au început lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea Portului Constanţa l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, inaugurat în 1984. Pe parcursul a două decenii, Portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3.900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri.