Ciudata legendă medievală care leagă Craiova de Brazda lui Novac şi cele trei ipoteze luate în calcul de istorici
0
În Craiova se poate vedea cu ochiul liber vestita Brazda lui Novac. Puţini sunt cei care ştiu că numele a fost dat în Epoca Medievală unei fortificaţii militare, făcută din pământ la graniţa de nord a Imperiului roman, în vremea Împăratului Constantin Cel Mare.
Brazda lui Novac este de fapt un şanţ deosebit de mare (14 metri lăţime şi 3 metri adâncime) care se întinde de lângă localitatea Hinova, din judeţul Mehedinţi, până aproape de Brăila. „Acest şanţa a fost săpat prima dată de către împăratul Traian, la dimensiuni mai mici, şi adus la dimensiunile cunoscute astăzi, de către împăratul Constantin cel Mare. S-a dorit iniţial să fie pe lângă un obstacol în calea populaţiilor migratoare şi o graniţă a Imperiului Roman mai ales începând cu împăratul Constantin cel Mare. Pe la mijlocul secolului IV a fost abandonat de către romani. Acest imens şanţ trece şi prin Craiova chiar prin cartierul care îi poartă numele, dar azi nu se mai vede. În epoca medievală a fost botezat cu numele „Brazda lui Novac “. În anul 2004, această „brazdă“ sau şanţ a fost identificat cu precizie la marginea Craiovei, aproape de „Dezbenzinare“ chiar lângă fostul sau actual poligon militar. În acest moment arată ca orice şanţ, dar în realitate însă, îi datorăm numele unui cartier al Craiovei“, a povestit arheologul Florin Ridichie.
Şanţul a fost săpat pentru prima dată de către împăratul Traian
Populaţia migratoare împiedicată de şanţ
Şanţul imens a fost construit la începutul secolului IV pe vremea împăratului Constantin Cel Mare. „A fost ridicat tocmai pentru a consolida apărarea graniţei de Nord. Practic numele de Brazda lui Novac vine de la o legendă. Legenda medievală: Novac, personaj mitologic, s-ar fi luptat cu un balaur care le făcea rău oamenilor. Novac a reuşit să-l izgonească, iar când a fugit, balaurul a lăsat o dâră pe pământ, care poartă şi acum numele „Brazda lui Novac”. Atentie, legenda nu are nicio legatura cu Baba Novac, haiducul cunoscut din sec. XVI. Acest şanţ a avea rolul să oprească invaziile populaţilor migratoare. Din loc în loc existau puncte de supraveghere. Acestea aveau rolul de a transmite către cetăţile romane pericolul care urma să apară“, a mai declarat arheologul Florin Ridiche.
Numele de Brazda lui Novac vine de la o legendă
„Numele Craiovei vine de la krai“
Arheologul Florin Ridiche a mai povestit , în cursul secolului IV, această graniţă a fost abandonată, iar în secolul VIII, când s-a format primul ţarat bulgar la sud de Dunăre, acesta îşi extinsese influenţa spre nord, până pe aliniamentul fostei graniţe romane. „Din punctul meu de vedere, şi cred că este o teorie în premieră, numele Craiovei vine de la krai, care înseamnă margine în slava veche, se află în strânsă legătură cu Brazda lui Novac. Zona de aici era ţinutul sau târgul de margine al ţaratului amintit. O teorie pe care o consider mai aproape de adevăr decât cea care menţionează numele Craiovei provenind de la kralj, care înseamnă rege, crai“, a mai precizat Florin Ridichie.
Florin Ridichie a mai precizat că s-au făcut cercetări în zonă în anul 2004, în urma solicitărilor de la Compania Naţională de Drumuri. Arheologul este convins că este important să cunoaştem povestea locului în care trăim. În zonă ar putea fi pusă o plăcuţă informativă, iar astfel craiovenii ar putea afla povestea acestui şanţ.
Mai există şi o altă ipoteză în momentul de faţă. Brazda lui Novac de sud a fost construită de Hadrian în faţa castrului de la Novae pentru a proteja provincia de la sud de Carpaţi. Şanţul s-a păstrat, deoarece terenul este în pantă, iar apele pluviale s-au scurs în vechiul şanţ şi l-au menţinut adânc.
Locuitorii oraşului au povestit că nu au auzit niciodată povestea şanţului Brazda lui Novac. „Nu ştiu absolut nimic despre acestă legendă. Este important să cunoaştem povestea locului. Din păcate sunt multe lucruri interesante care au avut loc de-ab lungul anilor în Craiova, dar de care nu nimeni nu a scris nici măcar un cuvânt . Ar fi bine să se facă o documentare mai amplă pe acest subiect, iar astfel am afla şi noi olteni istoria oraşului. Cred că majoritatea ar fi interesaţi să afle de ce a fost consolidat acest şanţ. În urmă cu 11 ani am văzut că au venit în zonă şi au făcut măsurători. Abia acum am auzit ce s-a întâmplat de fapt în acest loc“, a precizat Nicolae Marinescu.
Istoricii au precizat că în România au existat mai existat valuri de romani în Dobrogea, Brăila şi sudul Basarabiei. „Au săpat şanţuri pentru a opri invaziile populaţiilor migratoar de vizigoţi, ostrogoţi şi populaţiile germanice“, a spus Toma Rădulescu, istoric.
Istoricii au mai declarat că se lucrează la trei ipoteze în ceea ce priveşte vestita Brazda lui Novac:
-A fost ridicată de administraţia romană de la Dunăre, la mijlocul secolului I. În perioada respectivă se practica sistemul defenisv al cordoanelor de siguranţă.
-A fost construit în secolul IV.
- Ar delimita, la nord de Dunăre, spaţiul dominaţiei bulgare din secolele VII-IX.
Vă mai recomandăm:
Premieră în Oltenia: siturile arheologice, scanate tridimensional
Şase situri arheologice din epoca bronzului şi Evul Mediu
Se încarcă comentariile...
