Exonerat de crime de război după 72 de ani. Sentinţa Tribunalului Dolj emisă în cazul scriitorului Vintilă Horia, acuzat de xenofobie şi de simpatii pro-naziste

Tribunalul Dolj a decis că sentinţa de condamnare a scriitorului Vintilă Horia, pronunţată în 1946, nu poate fi luată în considerare FOTO Arhiva familiei

„Adevărul” a obţinut motivarea sentinţei prin care Tribunalul Dolj a obligat Consiliul Local Segarcea să anuleze hotărârea prin care i-a fost retras titlul de cetăţean de onoare scriitorului Vintilă Horia. Titlul de cetăţean de onoare al oraşului Segarcea i-a fost retras lui Vintilă Horia pentru o condamnare pentru crime de război din 1946. Tribunalul Dolj a arătat că sentinţa din 1946 nu poate fi luată în considerare.

Tribunalul Dolj a motivat sentinţa prin care Consiliul Local Segarcea, judeţul Gorj, a fost obligat să anuleze hotărârea de retragere a titlului de cătăţean de onoare acordat în 2015 scriitorului Vintilă Horia (1915 - 1992). Concret, printr-o hotărâre din decembrie 2015, Consiliul Local Segarcea a decis să îi acorde scriitorului Vintilă Horia, născut în Segarcea, titlul de cetăţean de onoare al oraşului. La presiunile Institutului „Elie Wiesel“, Consiliul Local Segarcea a emis, în februarie 2016, o hotărâre prin care titlul de cetăţean de onoare i-a fost retras lui Vintilă Horia.

Decizia de retragere a titlului a fost luată în baza legii care interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. În acest sens a fost invocată o sentinţă a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintilă Horia a fost condamnat la pedeapsa detenţiunii grele pe viaţă şi degradarea civică pe timp de 10 ani. pentru „crime de război”.  Practic Vintilă Horia a fost condamnat pentru că „prin activitatea sa gazetărească, a contribuit, cu intenţie criminală, la realizarea scopurilor politice ale hitlerismului în România”. Vintilă Horia nu a făcut închisoare, fiind fugit din ţară la data pronunţării sentinţei din 1946.

Procesul

După decizia de retragere a titlului de cetăţean de onoare, fiica sciitorului, Cristina Horia, a deschis la Tribunalul Dolj un proces care le-a cerut judecătorilor să oblige Consiliul Local Segarcea să îi redea titlul de cetăţean de onoare tatălui său. În process, Cristina Horia a arătat că „alegaţiunile difuzate in spaţiul public cu privire la o pretinsa contribuţie a tatalui său la al doilea război mondial sunt simple interpretări eronate ale unor scrieri, unele regretate, dintr-o perioada in care în ciuda tuturor dificultăţilor, libertatea de exprimare mai era garantata pentru orice persoană, inclusiv pentru jurnalişti”.

De asemenea, fiica lui Vintilă Horia a mai arătat că tatăl său nu a participat la război si nu a săvârşit nici o crima de război. „Nefiind militar, nu putea ordona, nu a ordonat sau săvârşit represiuni colective sau individuale din motive politice sau rasiale, nici nu a ordonat sau iniţiat înfiinţări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuţie politica sau rasiala aşa cum indicau acele legi care erau represive si neconstituţionale”, a mai arătat Cristina Horia în proces. „Aprecierea unor scrieri nu se poate face în afara istoriei, prin ruperea de context manipularea faptelor şi a frazelor, mai ales după producerea cataclismului şi pierderea independenţei României şi aservirea ţării URSS”, se mai arată în cererea de chemare în judecată a Consiliului Local Segarcea.

Sentinţa

În luna decembrie a anului trecut, Tribunalul Dolj a admis cererea Cristinei Horia, anulând hotărârea de retragere a titlului de cetăţean de onoare al oraşului Segarcea pentru Vintilă Horia. Cum Consiliul Local Segarcea nu a atacat decizia Tribunalului Dolj, considerând că judecătorul şi-a motivat foarte bine decizia, hotărârea a rămas definitivă.

Între timp, judecătorul Cornelia Harega a redactat şi motivarea hotărârii care îi redă titlul de cetăţean de onoare lui Vintilă Horia. În documentul intrat în posesia „Adevărul”, judecătorul arată că sentinţa din 1946, prin care scriitorul a fost condamnat pentru crime de război, nu poate fi luată în considerare. Judecătorul a arătat că sentinţa de condamnare a lui Vintilă Horia din 1946 poate fi luată în considerare doar dacă faptele pentru care a fost condamnat sunt „de natură a întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni de război, genocid sau contra umanităţii, aşa cum se regăsesc în statutele tribunalelor penale internaţionale ori în Codul penal actual”.

„O parte dintre condamnările pronunţate în România după 1945 pentru săvârşirea de crime de război au vizat fapte care nu reprezentau acte materiale ale unei infracţiuni de război propriu-zise, ci publicarea de articole de presă, cărţi, luări de poziţie publice, considerate a exprima diverse forme de antisemitism, admiraţie şi sprijin faţă de politica promovată de Hitler sau Mussolini ori faţă de ideologia legionară sau activitatea organizaţiilor legionare. (…) Instanţa apreciază că în cauză, condamnarea avută în vedere la emiterea Hotărârii Consiliului Local Segarcea nu trebuie avută în vedere, nefiind respectat principiului legalităţii incriminării prevăzut de art. 7 din Convenţia europeană a drepturilor omului”, mai arată judecătorul Cornelia Harega. 

„Trebuie avute în vedere contextul politic în care au fost incriminate aceste fapte în legislaţia internă după 1945, care a condus la o maniera foarte largă şi vagă de reglementare a unor infracţiuni ale căror conţinuturi constitutive aveau o puternică amprentă politică, precum şi pronunţarea de condamnări în baza unor texte de lege care incriminau o infracţiune al cărei element constitutiv nu era întrunit de fapta reţinută în sarcina condamnatului”, se mai arată în decizia Tribunalului Dolj, care este definitivă.

Cine a fost Vintilă Horia

Năcut în 1915 în Segarcea, judeţul Dolj, Vintilă Horia a fost un diplomat, eseist, filozof, jurnalist, pedagog, poet şi romancier român, care a scris în special în limbile română şi franceză, cunoscând consacrarea internaţională după exilul său. Odată cu venirea la putere a comuniştilor, Vintilă Horia a fost acuzat că a făcut propagandă fascistă, primind în 1946 şi condamnarea pentru crime de război. Pentru scrierile sale dinainte de 1941, Vintilă Horia a fost acuzat că a făcut propagandă fascist. În 1960, scriitorului român, stabilit la acea vreme la Paris, îi este atribuit Premiul Goncourt. Din cauza controverselor legate de trecutul său, Vintilă Horia refuză premiul. Cum premiul nu poate fi anulat, rămâne atribuit, dar nedecernat. În procesul deschis la Tribunalul Dolj, Cristina Horia a arătat că unele scrieri ale tătălui său au fost „regretate”.