A ars sau nu Burebista viile din regatul geto-dac? Detaliile legendei pornite de la indicaţia „abţinere de la vin şi ascultare de porunci“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Burebista, regele dacilor
Burebista, regele dacilor

Burebista (82-44 î.Hr), descris în istoriografie drept un reformator, a introdus o politică bazată pe abstinenţă, sobrietate şi ascultare de porunci.

Potrivit vestitului istoric şi geograf antic grec Strabon, care a fost contemporan cu Burebista şi pe care îl considera un lider politic şi militar impresionant, „ajuns în fruntea neamului său care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungând să fie temut chiar şi de romani”.

Plecând de la aceste cuvinte, privind abţinerea de la vin, au apărut legende legate de faptul că Burebista ar fi ars toate viile din regat, sfătuit de omul său de încredere, filosoful şi astronomul Deceneu, după ce s-a constatat că dacii pe care îi conducea căzuseră în patima vinului.

Despre Deceneu, acelaşi Strabon spune că era “un şarlatan care rătăcise multă vreme prin Egipt, învăţând acolo semne de prorocire, mulţumită cărora susţinea că tălmăceşte voinţa zeilor. Ba încă de un timp, fusese socotit şi zeu. Ca dovadă că pentru ascultare ce i-o dădeau geţii este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să renunţe la viţa de vie şi să trăiască fără vin”.

Etnologii au încercat să explice această teorie, nedemonstrată, potrivit căreia Burebista ar fi dat foc la vii, să-i scape pe supuşi de viciul beţiei.

image

Etnologul Mircea Vulcănescu, în lucrarea sa "Mitologia română",  susţine că această măsură extremă luată de Burebista, ajutat de marele lui preot Deceneu, relevă un aspect din evoluţia vieţii dacilor, care îşi schimbase cursul sub influenţa convieţuirii cu celţii şi sciţii, lichidaţi de daci prin luptă, prin asimilare.

“Probabil că abuzul de vin s-a dispersat din zonele de convieţuire în cele net dace. Nu trebuie desconsiderate nici mişcările metanastatice între tracii sud-dunăreni şi cei nord-dunăreni, rezultate în urma expansiunii romane în peninsula Hermus şi a formelor lor de civilizaţie şi cultură, în care intrau numeroase ofrande, sacrificii şi liberaţiuni antrenate de consumul abuziv al vinului, mai ales în sărbătorile afectate cultului vinului: bacanalele, saturnalele, robigalele. Toate aceste forme, dar şi prilejuri de consum ale vinului, căpătând cu timpul o motivaţie erotică, contraveneau austerităţii, sobrietăţii şi devoţiunii religioase a dacilor, credinţei în ideile-forţă ale religiei lor henotoiste: nemurirea sufletului, dorinţa de a muri în acte de vitejie care să le asigure intrarea în paradisul ceresc profesat de clerul dac”, consideră etnologul.

Mircea Vulcănescu susţine însă mai mult teoria abstinenţei dacilor faţă de vin, decât cea a arderii viilor, întrucât şi după moartea lui Burebista dacii au continuat să consume vin, considerat de ei un dar al zeilor.

În aceeaşi idee este şi profesorul de istorie focşănean Florinel Agafiţei, care spune că tema arderii viilor de către Burebista este o legendă şi atât.

"Sunt convins că Burebista a dat ordin să se scoată viile, dar acelea bătrâne, pentru a fi înlocuite cu vii tinere, să fie mai productive. Se ştie că romanii s-au minunat de viile pe care le-au găsit aici şi de licoarea plină de har. Burebista şi-a îndemnat poporul la abstinenţă, dar nu a avut o putere reală în tot teritoriul pentru a-şi impune punctul de vedere. De altfel, a şi murit în anul 44 î.Hr în urma unui complot", ne-a declarat istoricul Florinel Agafiţei.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite