Ce a însemnat ocupaţia germană în Primul Război Mondial. Populaţia a fost supusă la taxe înrobitoare, dar şi la atrocităţi care depăşesc orice închipuire

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trupele nemţeşti au instaurat în ţara noastră un regim de teroare, cu jafuri, crime, rechiziţii masive, internări în lagăre de muncă.

În Primul Război Mondial, timp de doi ani, între 1916 şi 1918, cea mai mare parte din ţara noastră s-a aflat sub ocupaţie germană. Nu doar soldaţii care au plecat pe front să apere ţara au fost în acea perioadă eroi, ci şi familiile rămase acasă şi care au fost nevoite să suporte un regim de teroare instaurat de ocupanţii germani.

Vorbim de femei, bătrâni, copii, rezervişti, autorităţi şi cei scutiţi de mobilizare. Potrivit istoricilor, populaţia a fost supusă unor rechiziţii nemiloase de către armata germană. Numai la Focşani, unde s-a aflat Cartierul General al Armatei a 9-a Germane, un raport al poliţiei a estimat că s-au făcut rechiziţii de trei milioane de lei aur la valoarea din 1916.

De menţionat că în împrejurimile oraşului s-au desfăşurat cele mai importante operaţiuni militare din Primul Război Mondial, iar în acea perioadă au fost instituite taxe şi impozite înrobitoare, dar şi amenzi pentru cei care nu executau ordonanţele dictate autorităţilor locale de către germani.

De asemenea, populaţia era scoasă la muncă în mod forţat, prestând servicii pentru armata germană. Nu au scăpat nici şcolile, transformate atât în spitale de campanie, cât şi în grajduri pentru cai.

“Tot în această perioadă s-au săvârşit cele mai ordinare jafuri şi crime, internări în lagăre de muncă, rechiziţii şi distrugeri de bunuri materiale, care s-au adăugat celor făcute de armata rusă şi chiar română. Populaţia a fost evacuată forţat din cele mai bune imobile şi silită să locuiască în case mizere, mai multe familii la un loc.  Funcţionari Poliţiei şi Jandarmeriei au fost închişi şi maltrataţi în mod barbar, doar din simplul motiv că erau reprezentanţii legii în teritoriu. Peste 1.000 de locuitori din Focşani au depus plângeri şi au solicitat despăgubiri importante de pe urma ocupaţiei”, potrivit istoricului vrâncean Mihai Liviu Adafini.

Imagine indisponibilă

Pentru populaţie, intrarea în război a însemnat şi confiscarea averilor. De exemplu, Petruş Herman, grădinar la Primăria oraşului, s-a ales cu averea confiscată din cauză că a fost considerat supus german. Dezamăgit, acesta a făcut un memoriu la Ministerul de Interne, unde a relatat că s-a stabilit în Focşani în 1878, iar doi dintre cei trei copii ai săi se aflau pe front. Chiar şi Primăria Focşani a intervenit în sprijinul său, dar măsura nu a fost anulată,  averea acestuia rămânând mult timp confiscată, până după terminarea războiului.
               
La rândul lor, patronii de cinematografe, de berării, restaurante şi cârciumi se plângeau autorităţilor că dau faliment pentru că stat săptămâni întregi cu stabilimentele închise, cu produse care s-au alterat.

Libera circulaţie a oamenilor a avut şi ea de suferit.          

“Regimul călătoriilor în ţară a fost şi acesta reglementat prin publicaţii oficiale care stipulau că se pot efectua, pentru zona operaţiilor, doar prin bilete de circulaţie eliberate de Marele Cartier General sau de Comandamentele de Armată, iar pentru zona interioară numai de către Marele Stat Major. Pentru locuitorii români din comunele rurale ale unui judeţ, care doreau să se deplaseze în acest judeţ sau în judeţele vecine trebuia eliberat un bilet de identitate de către primarul comunei, vizat fiind de şeful postului de jandarmi respectiv. Funcţionarii Statului  puteau călători în ţară, exceptând zona de operaţiuni, pe baza biletelor de identitate eliberate de şefii serviciilor respective. La fel şi funcţionarii CFR, dar pentru zona operaţiunilor militare, biletele trebuiau eliberate de Marele Cartier General. În ceea ce priveşte militarii, aceştia nu puteau călători decât în baza unui ordin de serviciu, a biletului de intrare în spital sau de convalescenţă. Cei care încălcau aceste instrucţiuni, focşăneni sau nu, li se punea în vedere că vor fi arestaţi  de îndată şi supuşi judecăţii consiliului de război”, potrivit istoricului Florin Dîrdală.

În cei doi ani de ocupaţie germană, s-au produs şi violuri, numărul şi atrocitatea lor depăşind orice închipuire.

Focşaniul avea să se elibereze de sub ocupaţia germană doi ani mai târziu, pe 10 noiembrie1918, iar peste doar trei săptămâni avea să se realizeze visul de veacuri a românilor, unirea într-un singur stat.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite