Ce s-a ales de ceea ce trebuia să fie la Focşani Spitalul Materno-Infantil
0În urmă cu mai bine de 20 de ani, autorităţile au pornit un proiect măreţ, de realizare la Focşani a unui spital Materno-Infantil.
Fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu semna pe 2 decembrie 1994, alături de minsitrul Sănătăţii de la acea vreme, Iulian Mincu şi cu ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, Hotărârea 861 pentru aprobarea studiului de fezabilitate al Spitalului Materno-Infantil.
Primăria Focşani a pus la dispoziţie, în zona Lupeni, un hectar şi jumătate de teren, adică 15.000 mp, iar lucrările au început în trombă.
Conform schiţelor, urma să rezulte o suprafaţă construită 760 mp, iar ca arie desfăşurată erau prognozaţi 4.500 mp, cu regim înălţime parter plus patru etaje.
Din păcate, s-au executat numai lucrări parţiale, în limita cotei zero la corpul central, care au costat o avere la acea dată şi care au mai fost continuate doar în anul 2001 şi parţial în anul 2002, dar din lipsa alocării fondurilor de investiţii necesare de către Ministerul Sănătăţii, după 2002 reluarea lucrărilor nu a mai fost posibilă.
Din terenul respectiv au fost câteva solicitări la legile speciale de retrocedare astfel încât a fost predată foştilor proprietari, din suprafaţa de 15.000 mp, diferenţa până la suprafaţa de 12.067 m.p., care era afectată de construcţia Spitalului Materno-Infantil.
După anul 2010, s-a dispus ca cei peste 12000 mp să fie atribuiţi Ministerului Justiţiei pentru ridicarea unui Palat al Justiţie , dar până în prezent nu s-a putut realiza decât împrejmuirea terenului în cauză
Istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea, a cercetat documentele legate de terenul pe care s-a dorit construirea Spitalului Maternio-Infantil, investiţie începută, dar complet abandonată de autorităţi.
"Terenul unde se va construi viitorul Palat de Justiţie are o poveste simplă şi onestă. Acum un secol şi jumătate a devenit proprietatea oraşului Focşani, dar a aparţinut înainte de reformă agrară a lui Cuza, laolaltă cu toată întinderea ce a devenit cartierul Bahne, unei boieroaice din oraşul nostru, Ruxanda Stamatin, fiica renumitului, pe vremuri, Ştefan Scarlat Dăscălescu, un mare proprietar din judeţ, dar şi un mare unionist, unul din cei fără de care Mica Unire nu ar fi avut loc. Reforma agrară a lui Cuza i-a luat acestei moşierese tot terenul din estul Focşanilor, unde locuiau cei care îi munceau proprietăţile vaste, deoarece prin efectele legii de atunci oamenii au devenit proprietari pe locuinţele, pe curţile şi grădinile lor. Atunci, suprafaţa despre care este vorba în prezentele rânduri, neavând nici o clădire ridicată între limitele ei, a intrat în stăpânirea Primăriei Focşani, rămânând ca această instituţie să dispună după cum vor cere interesele locale, adică să o lotizeze, să o vândă sau să o atribuie unor focşăneni şi nu numai, pentru construire de locuinţe. Până în anul 1948, acest lucru nu s-a întâmplat, terenul fiind probabil închiriat pentru diferite interese agricole unor mici arendaşi locali.
În timpul regimului comunist, terenul nu mai putea fi atribuit particularilor, astfel ca la un moment dat a intrat în patrimoniul Cooperativei Locale de Producţie şi a crescut ca dimensiune prin incorporarea grădinilor ce aparţineau vecinilor din perimetru. După anul 1980, a început să fie vizat pentru construire de blocuri muncitoreşti, care, de altfel, se pot observa pe laturile din sud-estul obiectivului, iar ulterior lui 1990 Primăria Focşani l-a reluat în stăpânire, cu intenţia, probabil, să despăgubească pe cei care au suferit în urma confiscărilor regimului comunist”, potrivit lui Florin Dîrdală.