Cei mai frumoşi români. Mii de nevăzători „văd“ filme datorită lui Mircea Bucur, care şi-a pierdut vederea de tânăr

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mircea Bucur (stânga) îi ajută pe nevăzători să citească   FOTO: Facebook
Mircea Bucur (stânga) îi ajută pe nevăzători să citească   FOTO: Facebook

Mircea Bucur (55 de ani) realizează, de aproape două decenii, programe IT pentru ca cei lipsiţi de simţul văzului să poată citi. Focşăneanul şi-a pierdut definitiv vederea la vârsta de 20 de ani, după ce ambii ochi i-au fost afectaţi de o afecţiune medicală gravă, denumită dezlipire de retină.

Fire puternică, Mircea nu a capotat, ci din contra a ţinut să demonstreze că se poate adapta noii situaţii. A fost nevoit să-şi susţină examenul de Bacalaureat „pe întuneric”,  proba maturităţii fiind prima încercare care i-a dat încredere că viaţa sa nu trebuie să se schimbe, în ciuda handicapului de care suferă.

Prin urmare, a mers şi la facultate, fiind absolvent de matematică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi. La vremea aceea era singurul nevăzător din ţară specializat în informatică.

„Mi-ar fi plăcut enorm să fac Facultatea de Informatică, sa fiu un informatician cu diplomă, dar nu a fost să fie”, a mărturisit Mircea Bucur pentru „Adevărul”. Primul serviciu a fost ca programator la Inspectoratul Judeţean de Calcul Focşani, dar după revoluţie, împreună cu soţia sa, a înfiinţat printre primele firme private în domeniu din judeţ. 

De aproape două decenii, Mircea Bucur s-a dedicat proiectelor care-i sprijină pe nevăzători.

A înfiinţat Asociaţia pentru Persoane cu Deficienţe de Vedere şi revista „Radar”, scrisă exclusiv de nevăzători şi pe care o coordonează, o editează dar creează şi programele necesare pentru montarea revistei în format mp3. Mircea a renunţat de mult timp să mai citească în limbajul Braille.

Din anul 1995 când şi-a achiziţionat primul sintetizator vocal „răsfoieşte” fiecare carte prin sunet.

Prin Fundaţia „Cartea Călătoare”,  Mircea a pus la punct peste 40 de biblioteci pentru nevăzători în ţară în cadrul sistemului public şi în care cărţile devin un CD ce poate fi citit „filă cu filă”, cu ajutorul aparatului Daisy.

„Fundaţia Cartea Călătoare a fost înfiinţată pe data de 26 noiembrie 1996. Misiunea fundaţiei este aceea de a facilita accesul nemijlocit la informaţie, educaţie şi angajare pentru persoanele cu deficienţe de vedere din România. Serviciile oferite de noi au ca scop dobândirea unei cât mai mari independenţe pentru aceste persoane. Cu ajutorul echipamentelor şi softurilor asistive un orb poate să lucreze la un computer, să acceseze Internetul, să citească o carte în format electronic sau să desfăşoare o muncă similară cu o persoană văzătoare”, este prezentată activitatea de la Fundaţia cartea Călătoare.

În prezent, datorită lui Mircea Bucur şi colaboratorilor săi, toate şcolile şi liceele speciale din România sunt conectate la internet iar  liceele pentru persoanele cu deficienţe de vedere sunt dotate cu imprimante speciale pentru tipărirea de materiale didactice în scrierea Braille.

4

De asemenea, peste zece filiale ale Asociaţiei nevăzătorilor din România au fost dotate cu computere.

Mircea Bucur „turnează” filme pentru nevăzători,prin Fundaţia sa „Cartea Călătoare”. Practic, în filmele pentru nevăzători, persoanele cu deficienţe de vedere aud, pe lângă replicile actorilor, toate detaliile citite de lectori privind hainele actorilor, gesturile şi mimica acestora.

În ultimii ani au fost accesibilizate mai multe filme penntru nevăzători, precum „Aviatorul”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „432”, „Poziţia copilului”. Practic, nevăzătorii care merg la cinematografe primesc în pauza dintre replicile actorilor, prin intermediul unor căşti speciale, explicaţii referitoare la decoruri, costume, mimică, lucruri  foarte importante pentru înţelegerea cu adevărat a filmului.



Iscusit în tot ce face, preşedintele Fundaţiei „Cartea Călătoare”, Mircea Bucur,  a „inventat” programe IT pentru confecţionarea unor manuale audio pentru elevi de clasa a IV – a, pentru ca aceştia să „citească” mai repede decât în sistemul Braille.

5

Mai puteţi citi:

Cei mai frumoşi români. Povestea Mariei Ifteni, atleta care, la doar 16 ani, a reprezentat cu cinste România în Europa

Cei mai frumoşi români. Povestea Elizei Chirilă, vocea tinerilor din România la Organizaţia Naţiunilor Unite

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite