Cum a ajuns fiul istoricului Nicolae Iorga să fie decorat de regele Ferdinand I. Istoria Regimentului 9 Vânători

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Locotenentul Petre Iorga, fiul marelui istoric Nicolae Iorga, a luptat în Primul Război Mondial în Regimentul 9 Vânători.

Marele istoric Nicolae Iorga (1871-1940) a avut 12 copii din cele două căsătorii ale sale. Cinci copii au fost făcuţi cu prima soţie, Maria iar alţi şapte şapte cu Ecaterina.

În vremea Primului Război Mondial, unul dintre copii, Petru, era locotenent şi a luptat pe front, la Mărăşeşti, în cadrul Regimentului 9 Vânători.

Regimentul era condus de colonelul Gheorghe Rasoviceanu, fost student al lui Nicolae Iorga. De altfel, istoricul a avut o mare implicare în ceea ce a însemnat acest război, iar în ziarul său, "Neamul românesc", a avut o rubrică intitulată "Scrisori de ostaşi", unde istoricul publica depeşele primite de pe front, de la soldaţi.

"Ziarul a devenit în epocă cel mai important mesager al ideii rezistenţei până la capăt, idee susţinută de Nicolae Iorga în marele său discurs din Parlament, la 14 decembrie 1916. <<Neamul românesc>> a ajuns să aibă cel mai mare tiraj din România la momentul respectiv: 25.000 de exemplare. Era atât de cerut încât în 1917 redacţia a făcut apel la cei care-l cumpăraseră ca, după ce-l citeau, să-l aducă înapoi pentru a fi dăruit celor care-l doreau", potrivit istoricului Petre Ţurlea.

Nicolae Iorga le insuflase copiilor săi profunde sentimente patriotice, dar era îngrijorat de soarta fiului său, aflat pe front. În vara lui 2017 a primit vestea că aproape tot Regimentul 9 Vânători a fost decimat, din 1.000 de soldaţi salvându-se mai puţin de 200.

Timp de câteva zile, istoricul nu a avut informaţii despre fiul său, fapt pentru care s-a adresat Marelui Cartier General pentru a afla ce s-a întâmplat. Răspunsul a venit destul de prompt: "Este adevărat că Regimentul 9 Vânători a fost greu încercat în cursul ultimelor lupte. Fiul dv., locotenent Petru Iorga, nu se află pe lista morţilor, răniţilor sau dispăruţilor", se arată în răspunsul primit.

Mai mult decât atât, locotenentul Iorga avusese un comportament de mare curaj în timpul luptelor, fapt pentru care a fost decorat de Regele Ferdinand.

Despre faptele de armă ale locotenentului Petru Iorga au aflat şi prietenii istoricului, care l-au felicitat pe Nicolae Iorga.

"M-am bucurat de Petru ca de copilul meu. Dar nu m-am mirat. Am văzut dintotdeauna, din felul cum se uita la dumneata, c-a înţeles ce vrei şi ce cale-i arată-n viaţă numele pe care-l poartă. Dumnezeu să ţi-l ţie sănătos, că multă nevoie mai avem, de aici încolo, de ostaşi ca el", scria Alexandru Vlahuţă în septembrie 1917.

În corespondena istoricului se regăseşte şi scrisoarea primită de la bunul său prieten, Alexandru Lepădatu, care-i scria de la Moscova. "Am înţeles toată grozăvia şi măreţia bătăliilor de la Mărăşeşti şi Oituz. Am văzut că rgimentul lui Petru a primit botezul de foc, ca toate celelte, s-a prezentat admirabil. Cu lacrimi în ochi, am citit relaţiunea despre întoarcerea lui la Iaşi şi gândul mi s-a fixat la dumneavostră, părintele fericit şi mândru de a-şi fi văzut fiul întors sănătos şi glorios din război".

Printre cei distinşi pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti s-a aflat şi locotenentul Dimitrie D. Chirescu, care făcea parte din garda drapelului Regimentului 9 Vânători. Dimitrie avea să căsătorească în vara lui 1918 cu Florica, una din fiicele lui Nicolae Iorga. Naşii cuplului au fost colonelul Gheorghe Rasoviceanu, comandantul Regimentului 9.

Cel mai mobilizator discurs

Pe 14 decembrie 1916, în Parlamentul României Nicolae Iorga a rostit un discurs despre care s-a spus că a fost cel mai motivant din istoria acestei ţări. Mesajul a fost transmis soldaţilor şi poporului român, într-un moment în care România risca să dispară ca stat de pe harta Europei.

“Tot sufletul oştirii româneşti se găseşte astfel în acei care se întorc astăzi copleşiţi de număr, cum au fost copleşiţi soldaţii lui Ştefan străbunul, şi gata ca şi dânşii să se întoarcă asupra biruitorilor. Cel din urmă soldat cu haina sfâşiată de suferinţele şi răbdările îndelungate faţă de asprimea naturii şi de cruzimea duşmanului aduce în făptura lui morală pe toţi aceia pe care nu-i vom mai vedea aievea niciodată. Şi niciodată steagul românesc n-a fost mai mândru decât în momentul când a arătat celei mai superbe alcătuiri militare din Europa că pot merge ţărani fără şcoală, fără arme moderne, înaintea oştirilor înzestrate cu tot ce o cultură grozavă şi înverşunată dă sclavilor înarmaţi care o reprezintă", este doar un mic fragment din discursul lui Nicolae Iorga.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite