Cum decurgea o zi de 1 Mai în timpul regimului comunist. Era adevărată zicala „mai întâi munca şi apoi distracţia“?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sărbătoarea muncii în regimul comunist
Sărbătoarea muncii în regimul comunist

Ziua de 1 Mai în zilele noastre înseamnă o zi liberă prin lege, prilej pentru oameni de a pleca într-o minivacanţă, însă înainte de 1989 sărbătoarea muncii era cu totul diferită.

1 Mai era aşteptată cu sufletul la gură de tot poporul, în timpul regimului comunist, mai ales că era considerată o zi a sărbătorii marcată prin mult fast. Propagandistic, sărbătoarea era pregătită cu mult timp înainte în presa locală, care prezenta, pe largi coloane, în cinstea Zilei de 1 Mai, un "însufleţitor raport muncitoresc".

Astfel, răsfoind ziarul aveam să aflăm că Societatea de Producere a Cărnii şi Preparatelor din Carne a realizat planul cincinal la producţia de carne, cu depăşiri ale programului, asta în condiţiile în care vitrinele magazinelor alimentare erau goale la acea vreme.

"Lucrătorii SCPCP Focşani au raportat în preajma Zilei Muncii că au realizat prevederile la principalii trei indicatori, producţie marfă, carne de porc livrată şi beneficii, iar până la sfârşitul anului şi-au propus să realizeze o producţie marfă suplimentară de 45 milioane de lei, 980 de tone de carne de porc şi peste 5 milioane de lei beneficii”, anunţau în paginile ziarului conducătorii unităţii.

Astfel de realizări ale oamenilor muncii acopereau pagini întregi de ziar, sub egida "Munca la temelia vieţii şi bunăstării noastre”.

1 mai

Revenind la sărbătoarea în sine, ziua oamenilor muncii debuta conform zicalei "mai întâi munca şi după aceea distracţia", cu  paradele coloanelor de muncitori plecaţi de la întreprinderi, "înarmaţi" cu portretele lui Nicolae Ceauşescu, steagurile PCR şi tricolor, pancarte cu slogane de preamărire a fiului statului.

Coloana se oprea în centrul civic al oraşului, unde avea loc mitingul. Trebuie spus că în ultimii ani ai comunismului s-a renunţat la aceste parade, din motive de reducere a cheltuielilor, aşa cum s-a întâmplat după 1985 şi cu Ziua Naţională a României, sărbătorită pe 23 august.

De la megafoanele instalate în Piaţa Unirii, răsuna Imnul Muncii, compus şi scris de Ciprian Porumbescu, ale cărui versuri au fost transformate după 1946, pentru că era necesar să aibă un conţinut ideologic.

Crângul Petreşti se umplea de oameni ai muncii

După programul care ţinea de cultul personalităţii tovarăşului Ceauşescu, focşănenii se îndreptau, de data asta neîncolonaţi, în pădurea de la Crângul Petreşti sau în alte locuri de agrement, unde deja îi aşteptau tarabele cu mici, bere şi sucuri. Din amintirile muncitorilor am reţinut că programul artistic era întreţinut de formaţiile din întreprinderi.

"Fiecare întreprindere din judeţ avea câte o formaţie artistică de amatori, cu care participa la Festivalul „Cântarea României”, Fie că vorbim de formaţii de muzică populară, de muzică uşoară sau interpreţi de muzică folk, toţi aceşti artişti amatori erau chemaţi să se ocupe de dispoziţia bună a  oamenilor muncii. La Crâng manifestările începeau la ora 11.00 şi durau până la ora 18.00. Aveam un coleg din Mărăşeşti care îmi spunea că oamenii muncii de acolo mergeau la o petrecere câmpenească la plaja Doaga. De asemenea, Casele de Cultură din oraşeerau programe speciale de 1 mai, tot cu participarea artiştilor amatori din întreprinderi şi a formaţiilor pioniereşti”, îşi aminteşte Constantin Milea din Focşani.

Oamenii spun că fastul manifestărilor de atunci a dispărut după 1990, chiar dacă românii au continuat să respecte această tradiţie a ieşirii la iarbă verde cu familia şi cu prietenii.

Începuturile sărbătoririi zilei de 1 Mai

Dacă ne întoarcem în timp în anul 1889, vom afla că totul a început la Congresul Internaţionalei Socialiste, care a decretat ziua de 1 Mai ca fiind Ziua Internaţională a Muncii. Decretul a fost dat în memoria victimelor grevei generale ce a avut loc în Chicago.

În ţara noastră, Ziua Internaţională a Muncii a fost sărbătorită prima dată în anul 1890 de mişcarea socialistă.
Dar, la originea semnificaţiei Zilei Internaţionale a Muncii este reducerea normei orare zilnice. În anul 1872, 100.000 de lucrători din marele New York, cei mai mulţi fiind din industria construcţiilor, au ieşit la demonstraţii, cerând cu toţii într-un glas să se reducă timpul zilnic de lucru la 8 ore.

ziua muncii

La 1 mai 1886, pe întreg teritoriul Statelor Unite ale Americii, sute de mii de manifestanţi, muncitori desigur, au protestat. 90.000 de oameni au mărşăluit la Chicago, unde a avut loc de altfel cea mai mare demonstraţie.
După lungi demonstraţii, în jur de 35.000 de muncitori au câştigat dreptul de a lucra 8 ore zilnic, asta în condiţiile în care salariul nu le-a fost redus.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite