Cum a luat naştere centura de ocolire a Focşaniului. Azi, şoseaua construită cu rolul de a decongestiona traficul este depăşită de situaţie

În anul 1970, când s-a făcut recensământul autoturismelor, puţin peste 3.000 de autoturisme tranzitau într-o zi oraşul.

Povestea centurii ocolitoare a Focşaniului a început  în  anul 1970, după cum ne spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.

"Potrivit  recensământului   executat de Secţia Drumuri din Bacău  s-a constatat că pe B-dul Bucureşti, pe sectorul  Centrul Militar-Big Raiffeisen, care era şi parte a Drumului Naţional 2 (pe atunci neexistând varianta ocolitoare a oraşului prin est, centura de azi a municipiului, datorită cărui fapt  traficul spre Bacău se făcea prin oraş pe B-dul Bucureşti între punctele  pomenite mai sus, apoi pe strada Maior Gh Pastia prin faţa bisericii Donie şi în final pe Cuza Vodă pe la Tribunalul Vechi si Elena Doamna),  s-a estimat deci pe B-dul Bucuresti, care aera parte a DN2, o circulaţie  de 3.213 autovehicule în 24 ore, iar pe traseul vechii străzi Mare a Unirii de doar 1.668  în 24 ore.

Pentru anul 1985  s-a estimat un număr de 11.665 autovehicule în 24 de ore şi 1.297 pe oră şi asta doar pentru noul traseu al străzii  Mare a Unirii  construit lângă Piaţa Unirii, fapt ce i-a determinat pe proiectanţi să traseze noua arteră cu 4 benzi de circulaţie, pentru că numărul  de autoturisme pe oră întrunea standardul rutier necesar din prognozele ce vizau perioada 1970-1985 pentru acea lăţime de carosabil.

În ceea ce priveşte B-dul Bucuresti, tronsonul de la Big Central la Comisariatul Militar, parte a DN 2 şi locul pe unde se tranzita oraşul în drum spre Mărăşesti-Adjud- Bacau, a existat o corespondenţă a  Institutului de Proiectare Judeţean Bacău  cu Ministerul Transporturilor  în vara lui 1971, în care  s-a  analizat racordarea unei categorii de drum naţional cu o arteră orăşenească şi s-a stabilit organizarea la Big-ul actual a unei intersecţii  în formă de pană cu majorarea distanţelor specifice unei astfel de îmbinări de drumuri de la 30 m la 80 de metri şi alte detalii specifice conform legislaţiei rutiere valabile la acea dată.

Această intersecţie a B dului Bucureşti cu strada Mare a Unirii, Ghergheasa şi Frederich Engels, azi corespunzând zonei unde se încrucişează B-dul Uniriii cu  Unirea Principatelor şi Maior Gh. Pastia, era şi rămâne o zonă intens circulată.

Din acest motiv, trecerea autovehiculelor, multe de mare capacitate şi gabarit, prin mijlocul oraşului cu intenţia de a continua spre Mărăşesti s-a dovedit deosebit de anevoioasă  mai ales în acel punct sensibil, intersecţia  din apropierea Pieţei Unirii şi  astfel s-a hotărât că cel mai potrivit ar fi să se devieze tranzitul autoturismelor care nu au interes în Focşani  printr-o variantă ocolitoare.

Ideea a prins contur după anul 1972 şi s-a concretizat destul de repede pe la jumătatea deceniului, mai exact în anul 1974. Au rezultat cei câţiva km de centură ocolitoare care au permis decongestionarea traficului prin oraş.

În vremuri mai recente, dupa anul 1990, dar mai ales dupa 2000, această şosea ocolitoare a devenit din ce în ce mai utilizată. S-au înalţat   tot felul de construcţii de o parte şi de alta  şi totul a culminat cu ridicarea vestitei Promenade. La inceput  a părut uşor de ajuns în acest punct apoi din ce în ce mai greu. A fost inventat şi un sens giratoriu schiop  care a mai  dres puţin accesul catre obiectivul respectiv.

Dar de vreo doi trei ani, zona a devenit sufocată, cei care merg spre Bucureşti sau Bacău încurcându-se de ceilalţi participanţi care vor sa ajungă la cumpărături. Autoritatea locală a prins ideea cu greu, dar bine că a prins-o o data  şi pare că vrea să facă ceva în zonă, adică un proiect  urbanistic zonal pentru străpungerea din str Cuza Voda până în centura ocolitoare.

Peste acestea Ministerul Transporturilor ori  al Dezvoltarii sau ambele se laudă că face paşi mici, dar siguri cu celebrul Drum Expres al Moldovei. Acesta arată bine pe hărţi, dar pe teren mai durează. Bine ar fi să  nu mai dureze mult, pentru că până la urmă nu se realizează  vreun Drum al Mătăsii, ci o şosea  ceva mai modernizată", spune Florin Dîrdală.