Cum au reuşit ostaşii români, după un an de pierderi masive, să revină miraculos pentru a câştiga cea mai importantă bătălie din Primul Război Mondial

gara de la Mărăşeşti a fost bombardată în Primul Război Mondial. FOTO Arhivele Naţionale

Pe 6 august 1917 a avut loc cea mai importantă operaţiune militară desfăşurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial.

Bătălia de la Mărăşeşti, de pe 6 august 1917, a durat 29 de zile, până pe 3 septembrie 1917 şi a reprezentat cea mai mare încleştare militară care s-a dat pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial.

Luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917, au rămas în istorie ca „pagina cea mai strălucită a marelui nostru războiu naţional”. Victoria armatei române a fost obţinută în condiţii extrem de grele, la capătul unei campanii începută cu stângul, cu un an în urmă, după o perioadă 1914-1916 de neutralitate.

2016 a fost un an cu pierderi grele pentru armata română, intrată în război alături de Franţa, Italia, Rusia şi Anglia, care formau Antanta, ostaşii fiind nevoiţi să abandoneze Oltenia, Dobrogea şi Muntenia pentru a se retrage în Moldova. Cu toate aceste pierderi teritoriale, dar mai ales umane, lupta cu inamicul german şi austro-ungar, sprijinit de aliaţii turci şi bulgari, nu a fost abandonată, iar frontul avea să fie stabilizat la porţile Moldovei.

La Iaşi, unde se afla atât regele Ferdinand, dar şi Guvernul României şi comanda armatei, cu un ajutor consistent din partea Misiunii Militare Franceze, s-a reuşit reorganizarea armatei române. O operaţiune complexă de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condiţiile în care armata rusă era în plină disoluţie revoluţionară.

„Marea încleştare a durat 29 zile  şi a angajat, de ambele părţi, 25 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie şi o brigadă de cavalerie. 16 din cele 29 de zile au fost marcate de lupte deosebit de înverşunate, de atacuri şi contraatacuri, toate consumate la cea mai înaltă tensiune. Alături de Mărăşeşti, în geografia istorică a românilor şi-au căpătat un loc aparte nume de localităţi, râuri sau păduri: Bizigheşti, Străjescu, Furceni, Doaga, Moara Albă, Şuşiţa, Zăbrăuţ, Chicera, Cosmeşti, Călini, Răzoare, Muncelu. Tentativa inamicului de a străpunge frontul ţinut de Armata 1 română (comandată, succesiv, de generalii Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu) a fost dejucată. Aici, la Mărăşeşti, armata română a repurtat o nouă şi mare victorie, dovedind lumii că <<pe aici nu se trece>>”, potrivit istoricului Constantin Kiriţescu.

Bătălia de la Mărăşeşti a început pe 6 august şi a  durat până pe 3 septembrie 1917. În ea au fost angajate 25 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie şi o brigadă de cavalerie. Din cele 29 de zile, 16 au fost marcate de lupte înverşunate.

Statisticile consemnează pierderile trupelor adverse la peste 60.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi, pe când românii, din cei 170.000 de ostaşi angajaţi în lupte, au avut 27.140 de pierderi, respectiv 5.125 de morţi, 9.818 dispăruţi şi 12.467 de răniţi. La rândul ei, Armata a 4-a rusă a avut 25.650 morţi, răniţi şi dispăruţi.

Mulţi dintre aceştia îşi dorm somnul de veci în cel mai mare osuar din Europa, Mausoleul de la Mărăşeşti, inaugurat pe  18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea.

Oraşul erou a căpătat, prin jertfa ostaşilor români şi a aliaţilor ruşi şi francezi, nu numai o consacrare naţională, ci şi una internaţională.

Vă mai recomandăm:

Cine au fost eroii români executaţi în Primul Război Mondial pentru complot împotriva germanilor

Ce a însemnat ocupaţia germană în Primul Război Mondial. Populaţia a fost supusă la taxe înrobitoare, dar şi la atrocităţi care depăşesc orice închipuire